• Curierul de Hâncești

Bolile diareice acute – mai frecvente în sezonul cald



Vara este cel mai cald anotimp, când se creează condiţii favorabile de dezvoltare a microbilor patogeni şi de răspândire a bolilor diareice acute (BDA). Acest grup de maladii (dizenteria, salmonelozele, febra tifoidă, toxiinfecţiile alimentare, holera, etc.) prezintă o problemă majoră de sănătate publică, atât prin frecvenţa înaltă, cât şi prin manifestările clinice grave.


Potrivit Centrului de Sănătate Publică Hânceşti, situaţia sanitaro-epidemiologică la acest capitol se menţine încordată.


„În raion  se înregistrează anual cca. 130-140 cazuri de BDA, în structura morbidităţii în 60-75% predominând copiii de 0-17 ani – specifică Ecaterina Pascal, şefa secţiei maladii transmisibile a CSP Hânceşti. Morbiditatea în mediul populaţiei rurale este de 82%. Anual se înregistrează 10-14 cazuri de toxiinfecţii alimentare, în ultimii ani fiind înregistrate izbucniri epidemice în condiţii casnice cu afectarea a 2-6 persoane”.  


Potrivit sursei, se menţine riscul înalt de apariţie a cazurilor indigene şi de import în ţară a holerei şi a altor BDA datorită migraţiei intense, inclusiv în regiuni nefavorabile la aceste infecţii. Situaţia prin BDA în ţară se complică şi datorită contaminării biologice înalte a produselor alimentare, bazinelor acvatice deschise, nerespectării igienei în locurile de educaţie/învăţământ, odihnă, muncă şi la domiciliu. 


„BDA sunt boli social determinate, nivelul lor fiind un indicator indirect al stării socio-economice. În grupul bolilor diareice acute sunt incluse un şir de patologii cu mecanismul de transmitere fecal-oral, ca exemplu: holera, dizenteria, infecţia rotavirală, salmoneloza, febra tifoidă, yersinioza, etc. Semnele clinice ale acestui grup de nozologiii sunt diferite, dar sunt şi semne comune, inclusiv febră până la 40°C, dureri în abdomen, greţuri, vomă, scaun lichid (cu sânge, mucus, apos) cu frecvenţă până la 20-30 ori pe zi, slăbiciuni generale, cefalee, etc. În unele cazuri, se dezvoltă septicemia, deshidratarea şi respectiv şocul toxico - infecţios.


La copii, mai ales până la 1 an de viaţă, semnele clinice se dezvoltă mai repede decât la adulţi şi respectiv starea sănătăţii se poate agrava în timp scurt. Perioada de incubaţie este perioada de la pătrunderea agentului etiologic în organismul uman până la dezvoltarea semnelor clinice, la diferite forme nozologice această perioadă diferă de la 30 minute până la 3-7 zile, la yersinioză, febra tifoidă – până la 3 săptămâni” – menţionează Ecaterina Pascal.


În timpul verii, riscul de răspândire a BDA creşte mult. Acest lucru se explică prin faptul că elementele enumerate, care sunt factorii de transmitere a agenţilor cauzali a BDA în timpul cald al anului, devin nu numai un mediu potrivit pentru păstrare, dar şi un mediu favorabil de înmulţire a tuturor microbilor ce provoacă BDA.


Răspândirea pe cale habituală a BDA este determinată de folosirea în cantităţi limitate a săpunului, detergenţilor, dezinfectantelor atât în condiţii casnice, cât şi în instituţii de diferit nivel. Nivelul înalt al morbidităţii prin BDA este un indice alarmant în asigurarea populaţiei cu apă potabilă şi produse alimentare de calitate, asanarea mediului înconjurător şi salubrizarea localităţilor, crearea condiţiilor adecvate de dezvoltare, educaţie, studii, muncă şi odihnă, în primul rând a copiilor, precum şi respectarea igienei personale.


„Sursa de infecţie pentru o parte din BDA (dizenterie, infecţia rotavirală, febra tifoidă, etc.) este numai omul. Pentru alt grup de boli ca salmoneloza, yersinioza, febra paratifoidă B şi C etc., în calitate de surse de infecţie sunt şi animalele, păsările, rozătoarele. Răspândirea agenţilor cauzali ai BDA în mediul înconjurător este ubicuitară (prezentă pretutindeni), astfel putem contacta cu agenţii cauzali ai BDA în diferite locuri: transport, instituţii publice, în locuri de educaţie, instruire, muncă, odihnă, etc.


Studiile efectuate au demonstrat afectarea imensă cu bacterii a butoanelor ascensoarelor, mânerelor de la uşă, scaunelor de toaletă în WC. Pentru prevenirea BDA, îndeosebi la copii, este necesar de a respecta următoarele reguli: alăptarea naturală a copiilor mici în termen cât mai îndelungat; imunizarea copiilor contra infecţiei rotavirale; spălarea mâinilor cu săpun după veceu şi înainte de masă, până la pregătirea bucatelor, controlaţi acest lucru la copii; spălarea abundentă sub apă curgătoare a fructelor şi legumelor ce se folosesc fără prelucrare termică; excluderea din alimentaţie a produsele alimentare uşor alterabile cu termeni expirat sau de calitate negarantată (vizual, organoleptic); evitarea procurării produselor alimentare în locurile neautorizate, fără condiţii de păstrare; curăţarea şi dezinfecţia suprafeţelor de bucătărie şi inventarului (cuţite, platouri etc.) folosit la prepararea bucatelor; plasarea separată, respectând principiul de vecinătate, a produselor gata şi materiei prime în frigider; folosirea ustensilelor de bucătărie separate pentru tranşarea produselor gata şi materiei prime; respectarea regimului de prelucrare termică a produselor alimentare şi termenii de păstrare; prevenirea pătrunderii în casă, mai ales la bucătărie a muştelor, insectelor de bucătărie, şoarecilor.


Este bine de evitat organizarea festivităţilor în localuri unde lipsesc condiţii elementare de igienă (spălare a mâinilor, WC, seturi suficiente de veselă de bucătărie, capacităţi limitate de păstrare a produselor alimentare etc.); prepararea bucatelor cu 2-3 zile înainte de festivitate; folosirea ouălor, inclusiv de gâscă şi raţe pentru pregătirea cremelor şi dulciurilor fără prelucrare termică; implicarea în procesul pregătirii bucatelor a persoanelor cu febră, semne clinice de BDA şi alte maladii infecţioase.


În cazul apariţiei semnelor clinice de BDA, nu se permite autotratamentul, mai ales când aceste simptome se dezvoltă la copii. Recomandarea de bază este consultarea de urgenţă la medicul de familie pentru prescrierea tratamentului argumentat şi adecvat în scopul evitării consecinţelor nedorite” – a specificat în încheiere Ecaterina Pascal.



Elena Zaițev

11 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco