• Curierul de Hâncești

Bolile diareice acute – tot mai frecvente

În perioada caniculară sporeşte numărul de boli intestinale acute (BDA), din care fac parte dizenteria acută, salmoneloza, toxiinfecţiile alimentare. Conform specialiştilor Centrului de Sănătate Publică (CSP) Hânceşti, morbiditatea prin aceste boli în ultimii ani în raionul Hânceşti se menţine la acelaşi nivel, înregistrându-se în anul 2014 o sporire a nivelului morbidităţii prin BDA faţă de anul 2013, acestea clasându-se pe  locul IV(dupa IVA, enterobioză şi varicelă) din tot nomenclatorul de maladii infecţioase înregistrate, incidenţa fiind de 159,6 la 100 000 populaţie (în an. 2013 - 121,9).


“Situaţia epidemiologică cauzată de aceste maladii în perioada primei jumătăţi a anului curent atestă o stabilizare cu înregistrarea a 39 de  cazuri, însă aceste cifre 

nu reflectă morbiditatea reală – menţionează Ecaterina Pascal, şefa secţiei epidemiologia maladiilor infecţioase a CSP Hânceşti. Mulţi dintre noi la apariţia simptomelor de diaree, dureri în burtă, greţuri, vărsături nu întotdeauna se adresează după ajutor medical, urmând tratament de sine stătător. De menţionat, că aceste maladii se înregistrează în forme sporadice pe parcursul anului, însă în perioada estivală pot apărea focare cu mai multe cazuri şi chiar izbucniri în masă. În ultimii 3  ani, în raion, s-au înregistrat 3 izbucniri epidemice prin BDA cu afectarea a 32 de persoane, dintre care 2 au fost provocate de salmonella. În primul semestru al anului curent, pe teritoriul raionului, nu s-au înregistrat izbucniri în masă, însă în republică, de la începutul anului, sunt înregistrate în total 7 izbucniri cu 84 bolnavi (în 6 cazuri agentul cauzal a fost Salmonella enteritidis, 1 caz - Staphylococcus aureus), toate cu calea alimentară de transmitere.”


Printre cauzele principale ale apariţiei şi dezvoltării ulterioare a izbucnirilor medicii specifică: încălcările flagrante în menţinerea regimului sanitaro-epidemiologic la unele întreprinderi de alimentaţie publică; încălcări la păstrarea materiei prime, la prelucrarea termică a bucatelor, tratarea veselei, activarea angajaţilor fără susţinerea examenului medical şi igienic; comercializarea produselor perisabile în unele pieţe şi pe străzi în condiţii anti sanitare şi procurarea lor de către populaţie fără a conştientiza pericolul la care se expun; nerespectarea igienei personale din motivul lipsei condiţiilor necesare şi cunoştinţelor respective; nivelul scăzut de cultură sanitară a populaţiei, încălcarea regulilor de preparare şi păstrare a produselor alimentare uşor alterabile, utilizarea produselor de calitate suspectă etc. 

“Răspândirea bolilor diareice acute se realizează pe 3 căi – hidrică (prin apa contaminată), alimentară (prin produsele alimentare contaminate), habituală (prin intermediul obiectelor de uz casnic contaminate).


Molipsirea oamenilor are loc mai frecvent pe cale alimentară. Carnea, lactatele, ouăle, peştele, salatele, articolele de patiserie cu cremă prezintă principalele alimente prin care se transmit bolile diareice acute. Astfel, 85 bolnavi dintr-o sută fac maladia după consumarea produselor alimentare de o calitate suspectă. Din 8 persoane din raion care au făcut salmoneloză (în 6 luni ale anului curent), 6 au consumat frigărui din carne de pasăre, 1 a consumat carne afumată procurată în piaţa Chişinău. De menţionat, că morbiditatea prin bolile diareice în până la 85% din cazuri este prezentată de morbiditatea printre copiii de până la 17 ani, iar cel mai frecvent fac boală copiii de vârstă fragedă. Agenţii patogeni ai maladiilor nominalizate sunt foarte rezistenţi la acţiunea diferitor factori din mediul ambiant. Spre exemplu, salmonelele la fierberea bucăţilor de carne cu greutatea de 400 gr se distrug peste 2 ore şi 30 min.; în carnea sărată şi afumată vieţuiesc 75-80 zile, în unt – circa 120 zile, în praful din încăperi – 90 zile, în sol – circa 5 ani.


În produsele din carne preparată şi lactate salmonelele nu numai că se păstrează până la 4 luni, dar şi se multiplică vădit, nemodificându-le exteriorul şi gustul lor. Bacteriile dizenteriei se păstrează în solul umed până la 3 luni; în apă – 10 zile; în lapte – 10-20 zile; pe legume şi fructe – 2 săptămâni; pe pielea mâinilor – 3-5 zile; pe jucării, lenjerie, veselă – timp de o lună. În calitate de sursă de infecţie pot fi nu numai omul bolnav şi purtătorii acestor microbi, dar şi bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, diferite păsări, mai ales cele înotătoare, şobolanii, şoarecii şi alte rozătoare” – specifică dna Pascal.


Modul de manifestare a bolilor diareice acute, cât şi a otrăvirilor alimentareeste asemănătoare: boala debutează de obicei brusc, cu scaune frecvente, febră, vărsături, dureri abdominale, etc. Datorită pierderilor de apă şi sărurilor minerale prin scaune şi vărsături pot să apară ameţeli, stare de slăbiciune, cefalee (dureri de cap) şi oboseală accentuată. Dacă aveţi aceste simptome sau numai o parte din ele, adresaţi-vă obligatoriu la medicul de familie. Nu luaţi medicamente împotriva diareei, deoarece acestea pot încetini eliminarea toxinelor. Nu vă administraţi antibiotice fără sfatul medicului.


O problemă deosebit de importantă în perioada estivală o reprezintă şi otrăvirile alimentare, spune dna medic. Factorii de risc care pot condiţiona izbucnirea intoxicaţiilor alimentare acute includ în sine: materia primă insalubră, nerespectarea cerinţelor şi normelor sanitaro-igienice şi tehnologice în procesul de fabricare a produselor alimentare, păstrarea incorectă a produselor alimentare, fapt ce duce la insalubritatea lor. Factorii de risc enumeraţi, cât şi alţi factori, sunt mai pronunţaţi în perioada estivală, mai ales în procesul organizării odihnei la natură cu prepararea bucatelor la grătar. Din motivul lipsei condiţiilor ori deprinderilor defectuoase are loc contaminarea microbiană a produselor.


Recomandările medicilor sunt uşor de respectat: spălaţi-vă mâinile cu apă şi săpun cât mai des şi obligatoriu înainte de masă, după veceu; spălaţi fructele şi legumele înainte de a le consuma sub jet de apă; nu se recomandă de băut lapte nefiert, ouă crude şi apă din fântâni neamenajate; alimentele destinate copiilor a se prepara înainte de masă; păstraţi alimentele uşor alterabile la temperatura frigiderului cu separarea producţiei prime de bucatele finite; feriţi alimentele de muşte, gândaci, rozătoare; nu folosiţi produse uşor alterabile (lactate, carne, peşte, ouă, culinărie, patiserie) de la realizatori particulari din străzi şi pieţe, iar la procurarea din magazine controlaţi termenele de valabilitate; la prepararea bucatelor respectaţi igiena personală (spălarea mâinilor după fiecare manipulaţie), tratarea minuţioasă a veselei de bucătărie şi sufragerie; folosiţi masa de tăiat carnea crudă separat de masa pentru bucate gata preparate; respectaţi regimul termic de preparare a bucatelor şi modul de păstrare a produselor.


“În profilaxia bolilor diareice acute are o mare importanţă depistarea precoce a bolnavilor, izolarea şi tratarea lor la timp. Este important de menţionat că, pentru a evita cazurile multiple de boală, dezvoltarea complicaţiilor grave, e necesar ca bolnavii să solicite cât mai urgent asistenţa medicală în caz de apariţie a manifestărilor clinice a acestor maladii” – menţionează în încheiere Ecaterina Pascal.



Elena Zaițev

0 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco