• Curierul de Hâncești

„Cântecul popular este ca o Casă Mare"

La o cafea cu Valeriu Vlas, directorul Casei raionale de Cultură, şeful secţiei aerofone, profesor al Şcolii de Arte „T. Bătrânu”, dirijorul orchestrei de fanfară Hânceşti. „Cântecul popular este ca o Casă Mare, în care poţi să intri cu sufletul tău”


-Dle Valeriu, sunteţi în pline pregătiri către evenimentul din 31 august, când Casa raională de Cultură va marca 50 de ani de activitate. Ce preconizaţi către acest eveniment? 


-La moment, când întreaga ţară aduce omagiu  Limbii Noastre, ne aflăm şi noi  pe ultima sută de metri până va fi dat startul Sărbătorilor Naţionale: 27 august -    Ziua Independenţei RM, o sărbătoare teatralizată „Hora Neamului”, şi 31 august - Sărbătoarea „Limba Noastră” în cadrul căreia va fi sărbătorit Jubileul de 50 de ani de activitate a Casei de Cultură. La acest important eveniment aşteptăm să ne bucurăm de prezenţa tuturor oaspeţilor invitaţi, foştii colegi care au  activat în  colectivele artistice, începând cariera de pe scena Casei de Cultură, ca mai apoi de aici să plece în lumea mare să ducă faima oraşului, şi raionului peste hotarele ţării şi nu numai. Aşteptăm cu mare drag pe cei care au activat ani de-a rândul şi activează şi până în prezent, fiind fideli talentului pe care l-au cultivat aici, acasă, vieţii culturale. Graţie acestor  puţini  specialişti talentaţi în domeniu, care pun pe altarul oraşului, raionului  şi republicii creativitatea şi munca cu dăruire de sine, cultura naţională prosperă şi este perpetuată în rândul tinerei generaţii.  Deci, vă invităm la Spectacolul festiv cu genericul „La ceas aniversar, cu 50 în calendar”  organizat de Casa de Cultură, care va avea loc la data de 31 august, ora 16.00, iar programul artistic pe care intenţionăm să vi-l propunem spre vizionare să vă aducă clipe de relaxare sufletească. Vă așteptăm cu drag! 


-Pe parcursul anilor, Casa de Cultură din or. Hânceşti a organizat şi a găzduit numeroase evenimente culturale de anvergură – concerte, festivaluri, expoziţii etc., totuşi, publicul spectator nu a fost de fiecare dată receptiv. Cum credeţi, de ce?


-Sunt de acord cu Dvs. şi mă bucur că mi-aţi pus această întrebare, fiindcă îmi aminteşte de o perioadă interesantă din viaţa mea. Da, Casa de Cultură a activat  toţi aceşti 50 de ani spun, şi spun aceasta cu toată certitudinea, pentru că 33 de ani am dus povara acestei instituţii. Îmi amintesc anii din trecut cum venea lumea la spectacole, concerte, de festivaluri nici nu mai vorbim... Concertele cu plată aveau loc dublu - cât nu ar fi costat, serate de odihnă, în care cântam sub cerul liber în zona de odihnă a parcului... Era minunat! Dar începând cu anii 90, au intervenit mari schimbări: lipsa energiei electrice, de cea termică nici vorbă, lipsa salariilor etc. Totuşi, Sărbătorile Naţionale, în pofida tuturor greutăţilor, se organizau. Astăzi, Casa de Cultură propune o multitudine de activităţi de diferite genuri: pentru copii, tineret, maturi, dar, cu părere de rău, multe se abandonează. Nu văd vina în artişti sau organizatori, fiindcă astăzi se dansează şi se cântă calitativ, sunt aparataje şi instrumente moderne, vestimentaţie… Dar, probabil, aceasta este puţin. Profitând de această ocazie, stimaţi cetăţeni, vă invit la toate activităţile organizate şi desfăşurate de Casa de Cultură, pentru că aici vă veţi îmbogăţi cu hrană spirituală, vă veţi bucura de o odihnă cu adevărat frumoasă, veţi aprecia talentele noastre care vin în faţa Dvs. cu deosebită plăcere.


-Mulţi ani aţi avut o activitate prodigioasă şi în calitate de şef al Direcţiei Cultură. Din această perspectivă, care sunt cele mai stringente probleme ce stagnează dezvoltarea culturii şi promovarea valorilor culturale în rândul populaţiei?


-Perioada anilor 1999-2007 a avut o însemnătate deosebită în viaţa mea, în familie şi în rolul de conducător. Într-o zi s-a schimbat totul, fiind numit şi întărit de Consiliul Judeţean în funcţia de şef al Direcţiei Cultură Judeţene Lăpuşna. Din start mi-am asumat responsabilitatea ca conducător, care este dator să îndeplinească cerinţele politicii din domeniul culturii, compartimentele atribuite Direcţiei Cultură, gestionarea instituţiilor de cultură din 4 raioane, cu un număr impunător de biblioteci, case de cultură, şcoli de muzică, muzee, monumente, colective artistice, cca 500 de salariaţi şi dispunând de multe locuri vacante. Vreau să spun, că una din cele mai stringente probleme a fost şi este problema cadrelor cu studii în domeniu (să nu se supere colegii din teritoriu, dar specialiştii cu studii îi numeri pe degete), a doua problemă nu aș vrea s-o amintesc, dar aceasta este realitatea - salariile foarte mici şi condiţiile nesatisfăcătoare de muncă. Atâta timp cât nu vor fi investiţii, nu va fi un Regulament de activitate unic, vestimentaţie pentru colectivele artistice şi îmbrăcăminte scenică, dotare cu aparataj modern, instrumente noi – instituţiile de cultură, îndeosebi Casele de Cultură, doar vor subzista!


-Dvs. sunteţi şi conducătorul Fanfarei Casei de Cultură... Cum este să conduci o fanfară, alcătuită din diferiţi instrumentişti, pentru ca produsul final să fie unul care să bucure inima ascultătorului?


-Muzica de fanfară este cel mai democratic gen muzical, cel mai cald, cel mai înţeles şi mai aproape de suflet. Această muzică îl însoţeşte pe om la toate evenimentele şi cotiturile vieţii – de la naştere şi până la ultimul drum, poate fi veselă şi tristă, solemnă şi sacră, zbuciumată şi liniştită, aşa cum e şi viaţa omului. Pentru mine, muzica interpretată de fanfară este deosebită - îmi alină sufletul, îmi amintește de copilărie, de serviciul militar, de anii frumoşi de studenţie şi de primele zile de serviciu la Casa de Cultură Hânceşti. Am numit repede aceste amintiri, fiindcă din copilărie am activat în diferite colective de fanfară. Apoi, în timpul serviciului militar, am condus fanfara militară şi după absolvirea Institutului de Arte „G. Muzicescu” am înfiinţat fanfara de copii. Din lipsa instrumentelor, fanfara nu a activat mult şi în anul 2002, din iniţiativa mea, a mai fost formată o fanfară de maturi, fiind numit alt conducător. 


La moment sunt conducătorul fanfarei Casei de Cultură, un colectiv de oameni specialişti şi dornici de a interpreta muzică de calitate. Mă întrebaţi de faptul că sunt diferiţi instrumentişti - ba chiar şi instrumentele sunt diferite, dar pentru a obţine un produs final este necesară interpretarea corectă a fiecărui instrumentist în ansamblu, respectând teoria şi gramatica muzicală. Este o componenţă diferită de vârstă, dar ne bucurăm de atmosfera prietenoasă din colectiv, de stimă şi respect. E îmbucurător faptul că, după o pregătire de  4 luni de zile, am fost invitaţi să participăm la cea de-a XIV-a ediţie a  Festivalului-concurs naţional

„Fanfara argintie – 2016”, din or. Soroca, şi ne-am ales cu Diplomă de gr. III şi premiu bănesc printre cele 15 colective participante în concurs. Le mulţumesc mult tuturor membrilor fanfarei pentru munca pe care o fac cu plăcere şi dăruire.


-Elevii Dvs., cărora le predaţi instrumentele aerofone în cadrul Şcolii de Arte „Timotei Bătrânu”, se întorc cu rezultate frumoase de la diferite concursuri şi festivaluri. Datorită talentului sau muncii?


-Când construieşti o casă - e o bucurie să trăieşti în ea, când sădeşti un pom - te odihneşti la umbra lui, când predai ore de muzică - altoieşti pentru toată viaţa în sufletele copiilor un sâmbure al frumosului, al bunătății, al muzicii. Munca unui profesor în cadrul instituţiilor din învăţământul artistic este o muncă enormă, care nu se măsoară în metri şi nu se cântăreşte în kg. Fiind profesor la Şcoala de Arte „T. Bătrânu”, mă strădui să dezvolt în general personalitatea copilului, dar în special personalitatea muzicală. Mă mândresc cu unii discipoli de-ai mei, care şi-au ales calea muzicii în viaţă. Da, sunt talentaţi, dar, pentru a avea rezultate, se depune multă-multă muncă.


-În familia Dvs. muzica stă în capul mesei. Soţia Dvs., dna Larisa Vlas, pe lângă activitatea din cadrul Direcţiei Cultură şi Turism, este profesor de canto. Dar fiii? V-au călcat pe urme?


-Să fiu sincer, în familia noastră, într-adevăr muzica întotdeauna e la ea acasă. Pentru că ea chiar ne adună într-un suflet, într-o credință şi-ntr-o iubire. În familia noastră, din fragedă copilărie şi tinereţe, s-a păstrat şi s-a întărit credința în cântec ca şi credinţa în Bunul Dumnezeu. Şi copiii noştri au făcut studii muzicale şi chiar bune, dar, pe final, şi-au ales alt drum… Suntem cu speranţa la dragii noştri nepoţei!


-De unde izvorăşte dragostea pentru cântec, îndeosebi pentru cântecul popular în cazul Dvs., şi cum să cultivăm această iubire copiilor şi tinerilor?


-Noi purtăm în sufletul nostru o dragoste enorm de mare pentru cântecul popular. Cântecul popular este ca o  Casă Mare, în care poţi să intri cu sufletul tău. Cântecul popular face parte din existenţa noastră şi noi încercăm să împărtăşim dragostea noastră pentru tot ce înseamnă Cântec. Este o mare bucurie atunci când generaţia tânără studiază şi cântă frumos şi cu sentiment cântecul popular, urcând pe scenă cu bucurie pentru a încânta mereu publicul cu melodii frumoase. Le dorim să fie demni de această comoară, fiindcă este rădăcina şi biografia neamului nostru. Îndemnăm tinerii de astăzi să adune şi să promoveze tezaurul folcloric, cântecul popular, să-l păstreze şi să-l transmită urmaşilor lor cu demnitate, cu respect pentru valorile neamului şi străbunilor care ni le-au lăsat ca moştenire. Deoarece aceasta este datoria fiecărei generaţii.


-Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim succes în tot ceea ce faceţi!  


-Vă mulțumesc pentru invitaţie.

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco