• Curierul de Hâncești

De la începutul anului curent: Trei cazuri de scarlatină în raion

Dacă pe parcursul anului trecut, în r. Hânceşti s-a înregistrat doar un singur caz de scarlatină, atunci debutul anului 2018 a venit cu trei noi cazuri, ceea ce pune în gardă medicii, întrucât prezintă pericol pentru sănătatea publică.


„De la începutul anului curent, în r. Hânceşti avem înregistrate deja 3 cazuri de scarlatină, 2 - în c. Cărpineni şi 1 - în mun. Hânceşti, toate la copii cu vârsta de 1-4 ani – menţionează Ecaterina Pascal, şefa Secţiei epidemiologie a CSP Hânceşti.


Scarlatina este o boală infecto-contagioasă, cu mecanism de transmitere aerogenă, provocată de Streptococcus beta-haemolyticus din grupul A. Bolnavii sunt contagioşi de la finele perioadei de incubaţie, începutul bolii, tot debutul bolii şi 1-2 zile după tratamentul cu antibiotice.


Durata perioadei de contagiozitate variază şi depinde de schimbările patologice în amigdale, adică formele cronice. Convalescentul de scarlatină poate rămâne purtător pe parcursul a 2-3 săptămâni”.


Calea principală de transmitere este cea aerogenă, dar, spre deosebire de rujeolă şi varicelă, distanţa dintre bolnav şi persoana receptivă, care favorizează îmbolnăvirea, este mică. În unele cazuri, scarlatina se transmite pe cale habituală, prin jucării, obiecte de uz casnic, prin plăgi operatorii şi combustii. Condiţia principală de infectare prin scarlatină este prezenţa pe un timp îndelungat a sursei de infecţie în colectiv sau la domiciliu, aglomeraţia. În 99% de cazuri se înregistrează la copii, cea mai afectată grupă de vârstă fiind la copiii de 3-6 ani (peste 65,5%).


“Pentru scarlatină este caracteristică perioada de toamnă-iarnă, în lunile de vară morbiditatea scade. După suportarea bolii, imunitatea e durabilă. Reîmbolnăvirile de scarlatină sunt foarte rare. Morbiditatea prin scarlatină se înregistrează în mediul urban de 4-5 ori mai frecvent decât în cel rural. De la momentul contaminării până la apariţia semnelor de boală, durata poate fi de la 1-10 zile. Pentru scarlatină e caracteristică prezenţa triadei clinice: febră până la 40 grade C, angină şi erupţii. Debutul bolii e acut, apare febră, dureri în gât, tonzilită acută, cefalee. Iniţial, limba este intens saburală, în următoarele zile depozitul dispare treptat şi la a cincea sau a şasea zi limba devine zmeurie, obrajii rumeni, triunghiul nasolabial – palid. Erupţiile cutanate apar în primele zile de boală, încep pe gât şi torace şi se generalizează timp de 24 ore.


Exantemul scarlatinos este mai intens pe suprafaţa flexorie a membrelor. Erupţiile de culoare aprinsă se menţin 3-7 zile, apoi capătă un caracter palid şi în ziua a 8-10-a dispar. Descuamarea apare după paliditatea erupţiilor, iniţial pe gât, apoi pe degete, dar procesul intensiv începe mai târziu. În prima săptămână de boală, complicaţiile frecvente sunt cele toxice: miocardita, nefrita, artrita, edemul cerebral acut. Mai târziu, pot apărea cele septice: otita, sinuzita, limfadenite necrotice. După a 15-a zi de boală pot apărea cele alergice: glomerulonefrita acută difuză, reumatism articular acut, eritem nodos” – menţionează dna Pascal.


În cazul formelor uşoare şi în prezenţa condiţiilor favorabile de izolare, copiii pot fi trataţi la domiciliu, cu respectarea strictă a regimului prescris de medic. Se spitalizează copiii cu forme severe ale bolii, din colectivităţi închise, din cămine, din familii numeroase şi vulnerabile. Scarlatina tratată precoce cu antibiotice are o evoluţie benignă. În caz de adresare şi iniţiere a tratamentului tardiv, frecvenţa şi gravitatea complicaţiilor se majorează considerabil.


Frecventarea colectivităţilor de copii de către pacienţi după suportarea bolii se permite peste 22 zile de la data îmbolnăvirii. Deşi medicii atenţionează că profilaxie specifică nu există, recomandă totuşi ca, în caz de îmbolnăvire, pacienţii să se adreseze imediat la medicul de familie, chemându-l la domiciliu; izolarea pacienţilor şi iniţierea tratamentului cât mai curând posibil după diagnosticare; dezinfecţia curentă şi terminală, aerisirea încăperilor; supravegherea medicală, pe o perioadă de 7 zile de la momentul izolării bolnavului, a persoanelor ce au intrat în contact cu bolnavii.



Elena Zaițev

106 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco