• Curierul de Hâncești

Difteria – pericol de apariţie în ţara noastră

Situaţia epidemiologică privind difteria în lume s-a agravat, aceasta datorându-se migraţiei intense a populaţiei, şi prezintă un risc de import şi răspândire şi pe teritoriul Republicii Moldova în urma scăderii nivelului de cuprindere cu imunizări pe parcursul ultimilor ani.


„Difteria este o boală infecţioasă a căilor respiratorii, agentul etiologic fiind Corynebacterium diphtheriae, o bacterie gram-pozitivă, care produce toxina difterică - principala manifestare a bolii.


Complicaţiile pot duce la cazuri mortale. În Republica Moldova, după o perioadă epidemiologică favorabilă prin difterie, în anii 1994-1996 a avut loc o epidemie, ca rezultat dezvoltând această boală peste 1000 de persoane, dintre care 63 au decedat. În r. Hânceşti în cadrul acestei epidemii au dezvoltat boala 45 de persoane cu 8 cazuri letale” – a menţionat pentru CURIER Ecaterina Pascal, şefa Secţiei epidemiologia maladiilor transmisibile a CSP Hânceşti.


Dna Pascal specifică faptul că epidemia s-a declanşat în rezultatul scăderii nivelului de cuprindere cu imunizări, din cauza omiterilor medicale neargumentate (false), refuzuri de la imunizări, asigurarea insuficientă cu vaccinuri. De asemenea, a influenţat şi importul masiv al surselor de infecţie din Rusia şi Ucraina, teritorii cu răspândire epidemică a difteriei. În urma realizării măsurilor de control şi a campaniei de imunizări suplimentare în masă, în anul 1995 răspândirea epidemiei a fost stopată şi morbiditatea prin difterie s-a redus semnificativ. Începând din 2003, în ţară cazuri indigene de difterie nu au mai fost raportate, iar în raion ultimul caz a fost înregistrat în 1996.

“Cu părere de rău, în raion avem copii care, din cauza convingerilor religioase ale părinţilor, nu au fost cuprinşi cu imunizarea împotriva difteriei, dar şi împotriva celorlalte infecţii, cum ar fi rujeola, poliomielita, tuberculoza, hepatita virală B, rubeola, orion, tetanus, tusea convulsivă, infecţia pneumococică. Cele mai multe cazuri sunt în localităţile Ivanovca, Hânceşti, Sărata Mereşeni, Buţeni, Logăneşti. Întrucât se înregistrează o migraţie intensă a populaţiei din ţara noastră în ţări străine, riscul de import şi de răspândire a infecţiei pe teritoriul ţării noastre este sporit. De exemplu, în Yemen s-au înregistrat 933 de cazuri de difterie cu 62 de decese în ultimele şase luni” – a declarat Ecaterina Pascal.


Corynebacterium Diphteriae se transmite de la pacienţi cu boală acuta sau purtători sănătoşi. Transmiterea se face pe cale aerogenă, prin picături de salivă sau prin alte secreţii contaminate. Poarta de intrare se situează la nivelul mucoasei faringiene, însă receptivitatea este limitată de existenţa statutului vaccinal. Bolnavul devine contagios odată cu primele semne de boală şi pe tot parcursul manifestărilor clinice, care pot continua 2-4 săptămâni în absenţa tratamentului. Perioada de incubaţie este de 2-6 zile, dar simptomele pot să apară uneori după un interval de şase zile. Tabloul clinic depinde de localizarea şi intensitatea procesului difteric. Forma laringiană este gravă; forma nazală este mai puţin severă, dar cu posibilitate de cronicizare. Numeroase cazuri sunt subestimate, deoarece infecţia se poate manifesta şi în forme inaparente. În angina şi laringita difterică primele simptome sunt durerea în gât, pierderea apetitului (anorexie), febra moderată. După 2-3 zile se formează membrane false alb-sidefii, aderente, care cuprind tot faringele, sângerânde la încercarea de a le îndepărta. Evoluţia poate fi spre vindecare sau deces în următoarele zile. În forma cutanată, leziunile sunt dureroase. Orice leziune cutanată cronică poate fi infectată cu bacilul difteric. Majoritatea cazurilor de difterie apar la persoanele neimunizate. Rata de atac, severitatea bolii şi riscurile complicaţiilor sunt mult mai mici la persoanele imunizate.


„Difteria poate fi prevenită prin vaccinare. Vaccinarea primară la copiii până la vârsta de 5 ani constă din trei doze cu vaccinul care conţine anatocsina diftero-tetano şi, conform calendarului de imunizări, se administrează la vârstele 2, 4, 6 luni. Prima revaccinare se efectuează la fel cu vaccinul DTP şi este prevăzută la vârsta 22-24 luni. La vârsta de 6-7 ani este preconizată revaccinarea cu vaccinul diftero-tetanic pentru copii (DT) şi cu vaccinul TD adolescenţii în vârstă de 14-15 ani. Pentru a prelungi imunitatea, la vârstele de 20, 30, 40, 50, 60 de ani, este recomandat un rapel de vaccin asociat antidifteric-antitetanic. Numai menţinerea unui nivel înalt de imunizare în comunitate contribuie la situaţia epidemiologică satisfăcătoare la difterie” – a specificat în încheiere sursa citată.


Elena Zaițev

22 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco