• Curierul de Hâncești

„Dragostea de carte şi lectură se cultivă în familie”

La o cafea cu Maria Chiroşca, şefa filialei Hânceşti o Bibliotecii de carte românească „Nicolae Milescu Spătaru” din jud. Vaslui, România.


„Dragostea de carte şi lectură se cultivă în familie, din fragedă pruncie”


-Dna Maria, care este rolul bibliotecii de carte românească într-o societate dominată de tehnologii informaţionale digitale? Ce activităţi organizaţi pentru a interesa beneficiarii.


-Ca orice instituţie de acest gen, Biblioteca de carte românească „Nicolae Milescu-Spătaru” are menirea să asigure accesul la lectură, informare,  documentare şi studiu tuturor hânceştenilor de la mic la mare şi nu numai, la consolidarea şi dezvoltarea lor prin intermediul promovării lecturii ca factor esenţial în educaţie, informare şi realizare socială. Se ştie, că, cartea de vizită a unei biblioteci sunt colecţiile, care asigură sporirea potenţialului informaţional şi sunt puse în valoare printr-un sistem de activităţi cultural-educative şi informaţionale, organizate pentru diferite categorii de beneficiari, precum: lansări de carte, prezentări şi discuţii de carte; mese rotunde cu tematică din diferite domenii; şezători literare; ore de basm; expoziţii de carte şi altele. Am putea continua la nesfârşit şirul activităţilor prin care dorim să trezim interesul pentru lectură ce, în ultimul timp, a fost umbrit de invazia noilor tehnologii informaţionale. Dar, în ciuda progresului rapid al ştiinţei, sper că cartea va rămâne nemuritoare în educarea şi formarea personalităţii fiecărui om. Deoarece o carte o citeşti când vrei, cum vrei şi de câte ori vrei, ea este învăţătorul care te conduce la bine, te face să te bucuri, să râzi şi să plângi, nu se supăra când n-ai înţeles-o, nu jigneşte şi te aşteaptă să revii. 


-Mai vin copii şi maturii să citească cărţi? Ce literatură îi interesează cel mai mult şi te câte titluri de cărţi îşi pot alege?


-Biblioteca de Carte  Românească nu duce lipsa de cititorul copil, deoarece alături de şcoală, biblioteca joacă un rol decisiv în educaţia tinerei generaţii şi  se străduie să răspundă cerinţelor de informare documentară, lectură şi studiu al elevilor. Elevii solicită de regulă literatură, publicaţiile în paginile cărora găsesc informaţii necesare completării cunoştinţelor şcolare. Ce-i drept, tinerii şi maturii frecventează mai rar biblioteca. Atitudinea de indiferenţă a acestor categorii de utilizatori faţă de actul lecturii este acceptabilă ca o fatalitate într-o epocă în care cartea este concurată de calculator şi televizor, motivând  totodată şi lipsa catastrofală a timpului, apelând la Internet pentru furnizarea rapidă a informaţiei. Biblioteca de Carte Românească  pune la dispoziţia cititorilor un fond de aproximativ 10 000 de exemplare de cărţi  în limba română din diferite domenii: filosofie, religie, ştiinţe naturale, ştiinţe exacte, istorie, geografie, artă, sport, generalităţi, lingvistică, beletristică – ceea ce ne permite să facem faţă în proporţie de 70% cerinţelor solicitate de cititorii bibliotecii.


-Cum trebuie să fie dotată o bibliotecă modernă pentru a atrage cititorii şi care sunt carenţele la acest capitol a bibliotecii ce carte românească din Hânceşti?


-O bibliotecă modernă trebuie să fie dotată, după părerea mea, cu mobilier corespunzător şi comod, pentru un anturaj plăcut şi cald, cu un fond de carte calitativ şi enciclopedic, pentru a satisface cerinţele tuturor cititorilor de la mic la mare; cu calculatoare, deoarece biblioteca trebuie să dea dovadă de flexibilitate şi de adaptare la noile tehnologii informaţionale, pentru că actul realizat de aceasta să fie de calitate. Accesul la acţiunile organizate să fie liber şi nelimitat, pentru toate categoriile de beneficiari, indiferent de apartenenţa etnică, confesiunea religioase, starea socială, fizică şi morală, şi nu în ultimul rând lucrătorii bibliotecii să fie înzestraţi cu pasiune, pricepere şi dăruire pentru a îndruma şi a ajuta utilizatorul să găsească informaţia dorită în noianul nepreţuitelor comori ale scrisului. În acest context, Biblioteca de carte românească întruneşte majoritatea criteriilor şi tinde să devină un centru comunitar modern între cititor şi carte. 


-Ce  suport vă oferă Biblioteca de carte românească „Nicolae Milescu Spătaru ” din judeţul Vaslui şi a cui a fost iniţiativa creării unei filiale în or. Hânceşti.


-Iniţiativa creării unei filiale de carte românească la Hânceşti aparţine doamnei profesoare Elena Poamă, fosta directoare a bibliotecii publice „Nicolae Milescu-Spătaru” din or. Vaslui, România, şi a fost fondată în august 2000 în baza Protocolului Consiliului Judeţean Vaslui şi al Consiliului Raional Hânceşti, fiind cea mai tânără instituţie de acest gen nu numai din Hânceşti, dar şi din Moldova, punând la dispoziţia hânceştenilor iniţial 2500 volume care, în decurs de cinci  ani, a crescut cantitativ ajungând la mai bine de 6000 exemplare, acesta fiind suportul oferit. La acea etapă, Moldova avea nevoie de multă carte românească veche şi curentă, pentru a fi la înălţimea fiinţei naţionale. Îndată după „Podul de flori  peste Prut” s-a ajuns la concluzia că, cel mai trainic şi mai cu folos ar fi „Podul de cărţi  peste Prut”. Nu cunosc motivul concret, dar după cinci ani de la înfiinţare a fost stopată completarea filialei cu literatură de peste Prut, dar de atunci şi până–n prezent achiziţia de carte se face din bugetul Bibliotecii  Publice Raionale „Î. P. Antonie Plămădeală”.


-Bibliotecarul  este numit un lider  în gestionarea informaţiei un mediator între informaţii şi cititor. Care este rolul său în promovarea cărţii şi a lecturii, dar şi a socializării între oameni?


-Desigur, rolul bibliotecarului este esenţial, deoarece el dirijează  întreaga activitate, personalizează spaţiu şi, nu în ultimul rând, conferă valoare bibliotecii. Un bun bibliotecar trebuie în primul rând să iubească cartea şi lectura, să fie pregătit teoretic şi practic, să cunoască la perfecţie fondul, să se perfecţioneze sistematic, să fie receptiv faţă de utilizator, să aibă capacităţi de comunicare, să cunoască psihologia vârstelor şi, nu în ultimul rând, să fie responsabil şi eficient în activitatea sa.


-Trăim într-o societate dezbinată. Poate biblioteca să unească oamenii şi să zidească conştiinţa unui neam? Cum ?


-Într-adevăr,  societatea în care trăim lasă mult de dorit, au prins rădăcini adânci violenţa, criminalitatea, corupţia, degradarea personalităţii şi e greu de găsit vinovatul, cine, unde şi când s-a greşit, dar cred că biblioteca este una din instituţiile care, prin activităţile organizate, prin dialogul pe care îl purtăm cu utilizatorul, prin cărţile pe care le oferim în promovarea principiilor morale de cultură şi educaţie, prin îndemnul de a-şi cunoaşte rădăcinile neamului, originea şi istoria, poate şi trebuie să unească şi să zidească conştiinţa unui neam. 


-Săptămâna trecută a fost comemorat un mare poet al neamului nostru – Grigore Vieru, de la cărei trecere în nefiinţă s-au împlinit 6 ani. Cât de citit şi de iubit este Vieru de beneficiarii bibliotecii de carte românească?


-Grigore Vieru – „poetul  tuturor românilor” la Bibliotecă de carte românească este cel mai citit, ocupând locul de cinste alături de Mihai Eminescu – „poet  universal”. Cu ocazia  acestei triste aniversări, în incinta bibliotecii a avut loc şedinţa cenaclului „Flacăra”, unde s-au recitit versurile acestor mari poeţi, s-au fredonat cântece. Ne bucură faptul că avem un număr impunător de cărţi ale acestui renumit poet şi putem face faţă numărului mare de doritori care vor să-i cunoască creaţia, majoritatea copii.


-Am auzit mai multe păreri de genul: Acum nu am timp să citesc, voi citi la bătrâneţe, când nu voi avea cu ce să mă ocup. Când este timpul potrivit de citit?


Timp potrivit pentru lectură este mereu, dacă este dorinţă, numai cel ce nu vrea, găseşte un şir de motive şi scuze. Adevărul e că dragostea de carte şi lectură se cultivă în familie, din fragedă pruncie, mai târziu acest fenomen este întărit în şcoală de profesori şi susţinut de bibliotecă, trezind în sufletele copiilor interesul pentru lumea fascinantă a cărţii. Astfel, copilul cu cartea în faţă de azi va fi cititorul matur de mâne. Deci, vă îndemn, stimaţi hânceşteni, găsiţi timp pentru lectură, căci ea contribuie la dezvoltarea gândirii, la stimularea imaginaţiei, la educarea voinţei, curajului, a stăpânirii de sine. „Citeşte. Numai citind mereu creierul tău va deveni un laborator nesfârşit  de idei şi imagini ” este şi îndemnul celui mai citit şi cunoscut poet român, Mihai Eminescu. 

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco