• Curierul de Hâncești

Interviu cu Rodica Gospodinov, psiholog educator, Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor (CSPT)

Interviu cu Rodica Gospodinov, psiholog educator, Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor (CSPT), mun. Hânceşti


„Pandemia are un efect colosal asupra consolidării relaţiilor din familie, acum ni s-a oferit timpul de care permanent ne văicăram că nu ne ajunge pentru a comunica cu copiii”

-Dna Rodica Gospodinov, ce presupune activitatea unui psiholog educator în cadrul instituţiei în care activaţi?

-Pricipala sarcină a psihologului educator este coordonarea şi organizarea activităţilor cu voluntarii centrului. CSPT Hânceşti face parte din reţeaua naţională Youth Klinic de Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor, unite sub un singur scop; de a oferi suport specializat, de a preveni anumite situații problematice și de a găsi soluții concrete pentru problemele de sănătate cu care se confruntă adolescenții și tinerii din Republica Moldova. Activitatea psihologului educator este orientată pe două direcţii: 1) activitatea instructiv-metodică, care presupune: elaborarea planului de activitate cu voluntarii centrului; coordonarea activităţilor realizate de specialişti şi voluntari; evaluarea nivelului de cunoştinţe, atitudini şi practici a grupului ţintă (adolescenţi şi tineri) referitor la propria sănătate şi dezvoltare, necesităţile de informare şi consiliere a adolescenţilor şi tinerilor din raion; elaborarea şi distribuirea materialelor informative şi promoţionale a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor; coordonarea procesului de schimb de experienţă a activităţii de voluntariat cu alte instituţii şi organizaţii care implică voluntarii în activităţile sale; elaborarea programelor instructiv-metodice ce ţin de pregătirea voluntarilor din cadrul CSPT; selectarea şi orientarea voluntarilor Centrului; coordonarea instruirii voluntarilor în Centru; coordonarea implicării voluntarilor în instruirile de la egal la egal din cadrul instituţiilor de învăţământ; promovarea Serviciilor CSPT în rândul tinerilor şi membrilor comunităţii; 2) activitatea de prevenţie, care presupune coordonarea, realizarea şi supervizarea activităţilor de voluntariat în promovarea modului sănătos de viaţă şi prevenirea diferitelor probleme de sănătate ale adolescenţilor şi tinerilor, în special a celor din grupul de risc.

-Ce activităţi desfăşuraţi cu tinerii în această perioadă şi în ce mod, având în vedere că sunt interzise reuniunile de orice fel?

-În această perioadă destul de complicată pentru noi toţi, iar pentru adolescenţi în mod special, am încercat să explorăm mai multe modalităţi de comunicare on-line. Am convenit că varianta cea mai potrivită şi simplă în utilizare este platforma ZOOM, pe care o utilizăm până la momentul actual. Vreau să menţionez că la etapa iniţială a carantinei, întrucât gradul de anxietate şi disconfort în rândul oamenilor era foarte înalt, organizam şedinţe zilnic. Astfel am oferit adolescenţilor posibilitatea de a a-şi verbaliza trăirile, temerile, îngrijorările. A fost o perioadă în care voluntarii au înţeles că ceea ce simt este absolut firesc, majoritatea trăind aceleaşi emoţii. Au urmat şedinţe în care am încercat să ne împărtăşim din experienţele de organizare a timpului liber, care apăruse acum şi cu care nu ştiam ce să facem, anterior având deja o rutină bine consolidată de ani de zile. Scopul principal al acestor şedinţe este de a spori gradul de confort al adolescenţilor şi tinerilor într-o perioadă tensionată, prin acceptarea regulilor noi, prin reorganizarea priorităţilor, identificarea oportunităţilor şi folosirea acestora pentru odihnă, dezvoltarea personală, comunicarea cu cei dragi etc. La moment, organizăm şedinţele de două ori pe săptămână. Suntem deschişi şi acceptăm tinerii care doresc să participe la discuţiile, dezbaterile noastre pe diferite teme. Subiectele sunt propuse de coordonator sau de voluntari, acestea din urmă având prioritate.

-Cum sunt afectaţi tinerii, dar şi copiii de lipsa socializării directe, aflându-se atât de mult timp în izolare şi ce măsuri ar trebui luate pentru a diminua riscurile la care se expun?

-Este adevărat că lipsa de socializare directă creează un disconfort în rândul copiilor şi adolescenţilor. În acelaşi timp, avem un potenţial de adaptare înalt al acestora la care se adaugă şi faptul că generaţiile de copii şi adolescenţi sunt foarte bine familiarizaţi cu noile tehnologii. Pentru ei nu este nimic nou şi dificil în a comunica cu semenii on-line. Adulţii pot valorifica acest potenţial pentru a învăţa multe lucruri noi, care sunt absolut necesare în activitatea lor profesională. Astfel contribuie la creşterea încrederii în propria valoare şi importanţa copiilor în familie. Copiii devin experţi şi îşi ajută părinţii. Trebuie să recunoaştem că adolescenţii şi tinerii sunt mult mai buni ca noi în domenii ce ţin de tehnologii. Avem doar de câştigat dacă recunoaştem acest lucru şi acceptăm ajutorul lor. În acelaşi timp, ocupăm timpul copiilor cu sarcini utile, îi distragem de la jocuri şi reţele care nu întotdeauna au efecte benefice, mai ales dacă se face abuz. Riscurile utilizării excesive a telefoanelor, tabletelor etc. sunt bine cunoscute. Părinţii trebuie să limiteze accesul zilnic al copiilor la aceste dispozitive dacă se preocupă de sănătatea lor. Un alt aspect care trebuie accentuat este comunicarea directă între membrii familiei. Din păcate, mulţi dintre noi au renunţat la mesele comune, la discuţii în familie, la vizionarea unui film sau un joc împreună, munca comună şi bucuria împărtăşită de la rezultatele acesteia. Pandemia are un efect colosal asupra consolidării relaţiilor din familie. Am fost opriţi din cursa zilnică, ni s-a oferit timpul de care permanent ne văicăram că nu ne ajunge pentru a comunica cu copiii.

Acum avem ocazia unică de a găti ceva gustos împreună cu copiii şi vă asigur că majoritatea din ei iubesc să gătească alături de părinţi, dacă aceştia au răbdare să le explice pas cu pas, să le ofere posibilitatea de a experimenta. Nu există reţete pentru pandemie. Trebuie să revenim la adevăratele valori pe care le are omenirea şi atunci lucrurile se aranjază la locurile lor. Ne facem timp pentru a asculta copiii, pentru a le explica ce se întâmplă şi că toate măsurile de limitare a contactelor directe sunt absolut necesare. De respectarea regulilor depinde cât de repede vom putea reveni la viaţa noastră obişnuită.

-În ultimele luni, suntem efectiv bombardaţi de ştiri negative. Ce impact au acestea asupra psihicului tinerilor? Poate ar fi cazul să nu mai privim televizorul şi să căutăm alte modalităţi de a ne informa fără a fi afectaţi de mesajele pesimiste...

-Adevărat. Mulţi dintre noi nu au auzit despre „poluarea informaţională” care atinge cote înalte. Aşa cum am învăţat că dacă vedem un nor de praf sau fum trebuie să-l ocolim pentru că este toxic, aşa cum ocolim o băltoacă pentru că ne murdărim, la fel trebuie să învăţăm să distingem ştirile pozitive de cele negative, ştirile adevărate de cele false pentru că ne afectează starea emoţională. Asta presupune autoeducaţie. Nu putem interzice canalelor TV sau oamenilor să posteze tot felul de informaţii neveridice sau chiar inventate doar pentru a aduna un număr cât mai mare de vizualizări. Cu cât o ştire este mai negativă, mai neobişnuită, cu atât va fi „consumată” de mai mulţi oameni. Şi dacă oamenii preferă aceste ştiri, atunci ele vor apărea în continuare, mai multe, mai spectaculoase. Cererea determină oferta. Trebuie să învăţăm să distingem între fals şi adevărat, trebuie să verificăm o informaţie căutând în mai multe surse, trebuie să evităm site-urile şi canalele care în mod evident şi repetat au ştiri false. Aceste lucruri le discutăm cu copiii, le arătăm că acelaşi eveniment poate fi privit din unghiuri diferite.

-Vacanţa de vară, deşi este aşteptată, reprezintă în acest an un test de rezistenţă, întrucât copiii şi tinerii nu au multe opţiuni de odihnă activă. Taberele nu activează, la fel şi alte centre de agrement. Cum putem să-i ajutăm să aibă o vacanţă frumoasă şi lipsită de riscuri?

-Această vacanţă este una cu totul deosebită. Copiii nu vor merge la tabere aşa cum obişnuiau. Părinţii, în special cei cu copiii mai mici, se confruntă cu o problemă serioasă – supravegherea copiilor. Însă, oricât de importante nu ar fi responsabilităţile de la serviciu, prioritatea nr. 1 este VIAŢA şi SECURITATEA COPIILOR. Toate celelalte trebuie organizate şi planificate după ce a fost rezolvată problema „Cu cine rămâne copilul?”. Familiile au posibilitatea de a atrage mai multă atenţie copiilor şi de a se implica mai mult în viaţa lor. La momentul actual, apar oferte de tabere on-line pentru copii, adolescenţi. Tradiţional, Centrul NEOVITA organiza tabere de vară pentru voluntarii CSPT, tabere care erau aşteptate cu mare nerăbdare de voluntarii noştri. La moment, specialiştii sunt la etapa colectării ideilor pentru organizarea taberelor on-line. Sperăm să poată participa un număr mai mare de adolescenţi, acesta fiind avantajul taberelor on-line. Părinţii, dar şi copiii, pot căuta asemenea oferte care ar fi o alternativă taberelor tradiţionale. CSPT Hânceşti „Tineretul şi Sănătatea” stă la dispoziţia adolescenţilor, tinerilor, părinţilor pentru a oferi servicii consultative, consiliere confidenţială şi instruire în cadrul Centrului de Sănătate Hânceşti, et. 1, cab 2 sau pe www.yk.md, cspt06@mail.ru, tel. 026921902.

-Cum putem să ne pregătim copiii încă de pe acum în eventualitatea în care noul an şcolar va demara din nou la distanţă, pentru că, în două luni, situaţia s-ar putea să nu se schimbe spre bine?

-Schimbarea spre bine a lucrurilor depinde în mare măsură de noi toţi. Dacă dorim să revenim la şcoală, ar fi bine să fim mai disciplinaţi. Din păcate, la acest capitol, noi adulţii suntem corigenţi. Ne place ca toată lumea să respecte regulile şi restricţiile impuse, iar eu „un pic” o să le încalc. Încercăm să le explicăm copiilor situaţia reală, fără a-i speria, să accentuăm riscurile, să le oferim prin exemplul propriu modele de răbdare, disciplină, stabilitate emoţională şi comportamentală. Copiii vor adopta comportamentele noastre. Pandemia va trece. Vom reveni la şcoală, grădiniţă, serviciu mai cumpătaţi, mai toleranţi, mai blânzi şi mai atenţi la nevoile celor din jur.

-Vă mulţumim pentru interviu!

-Şi eu vă mulţumesc şi vă doresc sănătate multă!

Elena ZAIŢEV

0 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco