• Curierul de Hâncești

Interviu cu Veaceslav Ciolacu

Interviu cu Veaceslav Ciolacu, inspector principal al Inspecţiei Teritoriale a Muncii, Cimişlia


„Toţi angajatorii sunt obligaţi din contul întreprinderii să asigure toţi salariaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale”


-Dle Ciolacu, la 28 aprilie a fost marcată Ziua mondială a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă. Cât de importantă este securitatea la locul de muncă?


-Ziua de 28 aprilie are o dublă semnificaţie, fiind Ziua Internaţională pentru Sănătate şi Securitate la locul de muncă, dar şi Ziua Comemorării Victimelor Accidentelor de Muncă. În data de 28 aprilie 1996, delegaţii sindicatului „Global Union” au comemorat, la sediul Naţiunilor Unite, pentru prima dată, victimele accidentelor de muncă, promovând în acest fel asigurarea unui mediu de muncă sigur şi sănătos. De atunci, în fiecare an, la această zi, Organizaţia Internaţională a Muncii marchează Ziua Internaţională a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă pentru a promova prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale la nivel mondial. Acest eveniment reprezintă, de fapt, o campanie de sensibilizare pentru a focaliza atenţia internaţională asupra tendinţelor din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi cu privire la dimensiunea la nivel global a leziunilor, bolilor şi deceselor legate de muncă. Este şi o zi în care mişcarea sindicală din lume comemorează Ziua internaţională a lucrătorilor decedaţi şi răniţi, onorând memoria victimelor accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. 


Anual, în lume, ca urmare a accidentelor de muncă, se produc peste 300 mii decese, acestea însemnând aproximativ 14% din totalul deceselor în muncă şi circa 2 milioane de decese ca urmare a îmbolnăvirilor în muncă, adică aproximativ 86% din totalul deceselor în muncă. Organizaţia Internaţională a Muncii estimează că, anual, peste 313 milioane de lucrători suferă accidente urmate de incapacitate temporară de muncă şi se produc aproximativ 160 milioane de cazuri de îmbolnăviri profesionale. Pe baza acestor estimări ale Organizaţiei, se apreciază că în fiecare zi se produc aproximativ 6,4 mii decese ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale şi că, zilnic, aproximativ 860 mii lucrători sunt vătămaţi la locul de muncă. În Republica Moldova, în 2015, s-au înregistrat 501 accidente de muncă, dintre care 66 grave cu implicarea a 67 de lucrători, iar 39 accidente au provocat moartea a 42 de oameni. În raionul Hânceşti, în această perioadă au avut loc 6 accidente de muncă, care au provocat moartea unei persoane şi au dus la accidentarea gravă a două persoane. Cronica neagră a vătămărilor în muncă poate fi evitată, prin conştientizarea tuturor cu privire la necesitatea implementării unor măsuri eficiente de prevenire şi protecţie la locurile de muncă. În această zi se cuvine să atragem atenţia lucrătorilor şi angajatorilor că trebuie să-şi schimbe mentalitatea în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea lor în muncă. Lucrătorii trebuie să adopte o atitudine şi un comportament preventiv, să solicite angajatorilor protecţie colectivă şi individuală, să se implice în realizarea măsurilor de prevenire şi protecţie, şi să-şi însuşească, prin instruire, cele mai bune practici, astfel încât să  ajungă sănătoşi acasă după o zi de muncă. La rândul lor, angajatorii trebuie să fie conştienţi de obligaţiile pe care le au potrivit cerinţelor legale, de protecţie a vieţii, sănătăţii şi integrităţii lucrătorilor. Numai eforturile comune ale părţilor interesate de asigurarea unor locuri de muncă neprimejdioase şi sănătoase pot garanta îndeplinirea obiectivelor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, precum şi de consolidare a unei reale culturi a prevenirii.


-În cadrul controalelor efectuate de inspectorii Inspecţiei Muncii, care sunt cele mai grave încălcări depistate şi cum sunt acestea penalizate?


-Printre cele mai frecvente încălcări depistate se numără neasigurarea cu mijloace de protecţie personală şi colectivă adecvate locurilor de muncă şi lucrărilor prestate, instruirea superficială a angajaţilor, adeseori pur formală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, întocmirea unor contracte individuale de muncă care nu conţin prevederi esenţiale muncii concret prestate, neefectuarea în anumite instituţii a examenelor medicale periodice pentru toţi salariaţii care necesită acest lucru. 


Inspectoratul de Stat al Muncii iniţiază şi desfăşoară sistematic acţiuni privind promovarea culturii de prevenire a riscurilor de accidentare de muncă şi îmbolnăvire profesională, prin informarea, conştientizarea, îndrumarea şi controlul modului de aplicare a legislaţiei în domeniul sănătăţii în muncă. Campaniile şi acţiunile de control, îmbinate cu cele de informare a subiecţilor supuşi controlului, dar şi în cadrul întâlnirilor cu elevii instituţiilor de învăţământ, fac parte din practica de lucru a Inspecţiei Teritoriale de Muncă Cimişlia. Activităţile derulate de către inspectorii de muncă urmăresc conştientizarea angajatorilor şi lucrătorilor, actuali şi viitori, cu privire la necesitatea implementării măsurilor de prevenire şi protecţie, precum şi cu privire la necesitatea respectării actelor legislative şi normative din domeniul muncii. În scopul promovării şi dezvoltării culturii de prevenire a riscurilor profesionale, Inspecţia Teritorială de Muncă colaborează activ cu Consiliul raional al Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei, Camera de Comerţ şi Industrie Hânceşti, cu mai multe centre de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Pe parcursul anului 2015, în comun cu Camera de Comerţ şi Industrie au fost instruite circa 105 persoane – angajatori şi salariaţi, pentru a efectua acţiuni de securitate în muncă în cadrul întreprinderilor şi instituţiilor din raion.


-În ce domenii se atestă cele mai frecvente accidente la locul de muncă şi cum ar putea fi acestea evitate? Cât de dispuşi sunt angajatorii să colaboreze cu Inspecţia Muncii la raportarea şi cercetarea acestor cazuri?


-Cel mai des accidente de muncă au avut loc în industria prelucrătoare, în construcţii şi agricultură. Accidentele ar putea fi evitate dacă angajatorii ar renunţa la o abordare formală a acţiunilor menite să asigure securitatea şi sănătatea în muncă. De obicei, în unităţile în care legislaţia cu privire la securitatea muncii este respectată, asemenea cazuri nedorite nu sunt tăinuite, ci, dimpotrivă, angajatorii sunt deschişi să colaboreze cu Inspecţia Muncii, organele de drept şi alte instituţii pentru a apăra drepturile lucrătorului accidentat. Dar nu toţi angajatorii respectă întocmai prevederile legale în cazul unui accident de muncă şi tăinuiesc acest fapt, recurgând la înţelegeri şi promisiuni nelegitime cu partea vătămată.


-Dacă ne referim la bolile profesionale, cum sunt asiguraţi muncitorii de acestea?


-Conform legislaţiei în vigoare, persoanele care suferă în urma accidentelor de muncă sau din cauza unor boli profesionale pot beneficia de compensări calculate în virtutea  prevederilor legale. De menţionat, că toţi angajatorii sunt obligaţi din contul întreprinderii să asigure toţi salariaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale, ceea ce, din păcate, nu se prea practică la noi, în pofida faptului că cheltuielile în acest sens nu sunt atât de mari.


-Mulţi copii muncesc alături de părinţi în câmp în loc să meargă la şcoală. Ce măsuri se iau pentru a elimina formele grave ale muncii copilului în agricultură?


-În ultimul timp, cazurile de atragere nelegitimă a minorilor la muncă în defavoarea învăţământului nu s-au depistat. În alte cazuri, copiii, de regulă, muncesc alături de părinţi sau alte rude ajutându-i. Avem exemple bune, când minorii cu vârsta mai mare de 15 ani sunt admişi la muncă cu respectarea tuturor prevederilor legale şi, în primul rând, cu acordul scris al părinţilor, după un examen medical, aşa cum se procedează la CAP „Agrosargal” din c. Sărata Galbenă. Sunt şi situaţii când copiii se eschivează de la ore, fiindu-le mai interesant să petreacă timpul pe la ferme sau stâne, unde muncesc sezonier, nefiind totuşi impuşi să muncească.


-Munca la negru şi salariile în plic – ce impact au asupra siguranţei la locul de muncă al angajatului?


-Munca la negru este un fenomen prezent la noi, fiind depistat cu regularitate de către inspectorii de muncă. Pe parcursul anului 2015, inspectorii de muncă au întocmit 12 materiale contravenţionale şi persoanele care au atras muncitori nelegal au fost sancţionaţi prin hotărârile Judecătoriei Hânceşti pentru „muncă la negru”. Iar, unde este muncă la negru, implicit există şi fenomenul achitării salariilor „în plic”, deşi asemenea cazuri sunt greu de depistat, deoarece lipsesc actele doveditoare ale achitării unor asemenea salarii.


-Accidentul teribil de la cafeneau „La soacra” din capitală reprezintă o încălcare crasă a normelor de siguranţă la locul de muncă. În raionul nostru avem obiective care pun în pericol viaţa oamenilor? 


-S-au atestat cazuri de folosire necorespunzătoare cerinţelor a aragazelor la unele grădiniţe de copii, dar, în urma inspecţiilor, aceste nereguli au fost remediate. Folosirea aragazelor cu încălcarea regulilor de securitate antiincendiară şi în muncă au fost depistate în câteva rânduri de către inspectorii de muncă. După caz au fost întocmite  procese verbale de control cu sistarea imediată a lucrărilor la aceste aragaze şi prescrierea unor măsuri care ar lichida riscul unui accident. Este demn de menţionat faptul că administraţiile instituţiilor au fost receptive şi au lichidat cu promptitudine abaterile depistate.


-Unde trebuie să se adreseze şi ce trebuie să facă o persoană angajată în câmpul muncii atunci când angajatorul nu respectă legislaţia în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă?


-În primul rând, urmează să se adreseze liderulului sindical din întreprinderea în care activează. Dacă în cadrul întreprinderii nu sunt sindicate şi atunci când adresările sale către administraţie sunt ignorate, urmează să apeleze la Inspectoratul teritorial de Muncă, Inspecţia Muncii din Sindicate sau organelor de drept. Salariatul are dreptul de a refuza să muncească în locuri periculoase, nefiindu-i asigurată securitatea în muncă. Fiecare angajat şi angajator trebuie să-şi respecte obligaţiile pentru ca procesul de muncă să fie unul efectiv, plăcut şi lipsit de riscuri pentru viaţă şi sănătate.


-Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim succese în activitate!

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco