• Curierul de Hâncești

Interviul săptămânii cu Oxana Vrabie, medic epidemiolog la Spitalul raional Hânceşti

„Pentru o protecţie sigură, niciodată nu reutilizaţi masca din stofă, dacă nu a fost în prealabil spălată şi călcată, ori dacă a fost purtată de altă persoană”

-Dna Oxana Vrabie, azi subiectul nr.1 evident este pandemia cu virusul COVID 19, interviul nostru urmând să se axeze asupra acestuia. În mediul online circulă o serie de mituri despre acest virus. Care sunt neadevărurile pe care Dvs., în calitate de medic epidemiolog, le combateţi în legătură cu COVID 19 şi ce ar trebui să ştie populaţia despre acesta?


-Cu mare regret, în ultima perioadă observ tendinţa populaţiei de a citi o multitudine de informaţii eronate despre infecţia cu COVID-19 în mediul online, care au mai mult efectul de panicare a populaţiei decât de informare corectă. Cel mai frecvent citesc pe reţelele de socializare statistici false. La moment, sunt suficiente surse veridice de informare vizavi de statistica la zi a infecţiei COVID-19 în republică: pagina oficială ale Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică (ansp.md), unde este plasată platforma online: „COVID-19 în Republica Moldova: situaţia la zi”, şi pagina oficială a Ministerului Sănătăţii Muncii şi Protecţiei Sociale (msmps.gov.md). Pe plan mondial, situaţia COVID-19 poate fi accesată pe paginile Centrului European de Control al Infecţiilor (ecdc.europa) şi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (who.int). O altă atitudine greşită a multor persoane este că virusul COVID-19 nu-i va afecta personal, din care motiv îşi permit ieşiri în locuri publice pentru frigărui, zile de naştere sau alte evenimente, postând imagini video sau poze pe reţelele de socializare. Virusul COVID-19 astăzi nu are preferinţe de vârstă, statut social, funcţia ocupată, apartenenţă religioasă, studii etc. Este clar dovedit că condiţiile care favorizează transmiterea COVID-19 sunt aglomeraţiile de oameni, tradiţiile specifice (nunţi şi înmormântări cu multă lume, mersul la piaţă de 2 ori pe săptămână etc.), transportul public ca regulă supraaglomerat, nerespectarea de către majoritatea populaţiei a regulilor elementare de igienă (igiena mâinilor, eticheta tusei şi strănutului, atingerea involuntară a ochilor, nasului şi gurii). De aceea, cele mai eficiente măsuri de prevenire a răspândirii infecţiei COVID-19 sunt anularea tuturor ceremoniilor, statul acasă, spălarea cât mai frecventă pe mâini cu apă şi săpun sau cu antiseptice pe bază de alcool, evitarea atingerii nasului, ochilor şi gurii. Un mit frecvent întâlnit la moldoveni este că COVID-19 este ca o infecţie respiratorie sezonieră şi încearcă să o trateze la domiciliu cu remedii naturiste sau medicamente procurate la farmacie, recomandate de cunoscuţi sau care se mai găsesc prin trusele medicale de acasă. Infecţia COVID-19 nu este o infecţie respiratorie sezonieră sau gripă. Cel mai frecvent se manifestă prin tuse seacă, dificultăţi de respiraţie, rinoree, stare generală de rău, febră înaltă, dar nu este exclus să se manifeste prin simptome nespecifice precum dureri de burtă sau diaree. Unicul indicator care ar putea ajuta persoana să suspecteze că este infectată cu COVID-19 este cel epidemiologic, adică revenirea în ultimele 14 zile de peste hotare, aflarea în preajma unei persoane confirmate COVID-19 în ultimele 14 zile sau vizitarea localităţilor unde s-au înregistrat cazuri COVID-19 în ultimele 14 zile. În aceste cazuri, persoana bolnavă urgent trebuie să apeleze 112 şi nici într-un caz să se deplaseze la spital sau medicul de familie de sine stătător. Pentru scăderea febrei, până la sosirea echipajului de asistenţă medicală urgentă, poate să folosească o pastilă de paracetamol. O „modă” recent apărută este purtarea mănuşilor şi aici aş vrea să fac unele lămuriri pentru populaţie. Cea mai sigură metodă de protecţie este spălarea cât mai frecventă a mâinilor cu apă şi săpun, iar în afara casei prelucrarea mâinilor cu antiseptice pe bază de alcool. Foarte des am observat că persoanele care poartă mănuşi în afara casei, după ce au atins toate suprafeţele posibile, îşi aranjează masca atingând zona nasului, ori îşi ating de nenumărate ori ochii, nasul, gura. Prin aceste mişcări, efectul mănuşilor nu este unul de protecţie, ci doar de risc de infectare. Unele persoane poartă timp îndelungat aceeaşi pereche de mănuşi, prelucrându-le uneori cu antiseptic, ceea ce este total greşit. Aplicarea antisepticului pe mănuşi deteriorează materialul din care sunt confecţionate, astfel infecţia şi murdăria de pe suprafaţa externă a mănuşilor nimerind prin porii dilataţi ai pielii în organism. O greşeală frecventă este scoaterea incorectă a mănuşilor, astfel persoana autocontaminându-se. Deci, în concluzie, purtarea mănuşilor are mai multe riscuri decât beneficii. Este recomandabilă purtarea mănuşilor atunci când ne ducem la magazin şi avem necesitatea să alegem produsele, după care le scoatem şi prelucrăm mâinile cu antiseptic.


-Referitor la metodele de protecţie - toate tipurile de măşti faciale sunt eficiente, inclusiv cele cusute din stofă şi tifon? Odată ce nu găsim măşti în farmacii, le putem folosi pe acestea şi dacă da, cum le folosim corect?


-Măştile sunt una din metodele de protecţie contra infecţiei cu noul coronavirus. Totodată, purtarea măştilor fără antiseptica mâinilor şi respectarea regulilor de îmbrăcare/dezbrăcare a acestora nu asigură un nivel adecvat de protecţie. Purtarea măştii, atunci când nu este indicată, poate induce un sentiment fals de protecţie. Mai mult, purtarea incorectă a măştii poate face mai mult rău decât bine, deoarece persoana foarte des o dă în jos şi o ridică atingând cu mâinile murdare zona nasului şi gurii. În comunitate, purtarea măştii este recomandată persoanelor care au semne de infecţii respiratorii, persoanelor care îngrijesc de bolnavi COVID-19 sau alte infecţii respiratorii, persoanelor sănătoase care se află în spaţii închise aglomerate unde este riscul de a nu fi păstrată distanţa socială (supermarketuri, malluri, autogări, aeroport etc.). În restul situaţiilor de viaţă, sunt mult mai eficiente măsurile menţionate mai sus. Vizavi de criza de măşti care este la moment în farmaciile din ţară, o alternativă acceptabilă sunt măştile de multiplu uz confecţionate din pânză. Dar acestea trebuie să corespundă unor cerinţe obligatorii. Masca trebuie să acopere obligatoriu nasul şi gura, iar ţesătura trebuie să fie densă şi naturală (bumbac sau mătase), ca să nu se umezească repede. Orice mască confecţionată din ţesătură trebuie igienizată de fiecare dată când revenim din stradă, adică scufundarea imediată şi spălarea în apă călduţă cu detergent, iar după uscare se calcă cu fierul la temperatură maximă. Când reveniţi acasă, masca se scoate de şnururile care o fixează după urechi, fără să atingeţi zona feţei, acţiune urmată de spălarea imediată a mâinilor cu apă şi săpun. Niciodată nu reutilizaţi masca din stofă dacă nu a fost în prealabil spălată şi călcată, ori dacă a fost purtată de altă persoană.

-În cazul în care Spitalul raional Hânceşti ar deveni unul din spitalele regionale cu profil COVID, aşa cum a anunţat primul ministru că vor deveni unele spitale raionale, are acesta capacitatea de a face faţă acestei provocări, şi aici mă refer la dotări, cadre medicale etc.?

-La moment, Spitalul Raional Hânceşti nu este numit spital de referinţă pentru pacienţii COVID-19. În cadrul instituţiei, sunt depistaţi şi referiţi la spitalele din Chişinău suspecţii COVID-19, adică persoanele care prezintă semne clinice de infecţii respiratorii şi au anamneză COVID (au revenit de peste hotare, au fost în localităţi cu cazuri COVID, au contactat cu persoane confirmate COVID în ultimele 14 zile). Într-o eventuală situaţie de numire a Spitalului Raional Hânceşti cu profil COVID, acesta are capacitatea de a răspunde unei astfel de provocări. Iar lucrul cu suspecţii COVID la moment este un antrenament bun în sensul depistării nuanţelor nelucrate şi adaptării acestora pentru un scenariu epidemiologic mai grav. În această perioadă, administraţia instituţiei pune accentul pe suplinirea stocurilor de dezinfectanţi, echipament de protecţie şi medicamente pentru scenariul de spital cu profil COVID. În calitate de medic epidemiolog de spital, pun accentul pe siguranţa personalului medical şi formarea practicilor sigure de lucru cu pacienţi COVID prin simulări de caz, exerciţii de îmbrăcare şi dezbrăcare a echipamentului, stabilirea fluxurilor medicale, evaluarea riscurilor etc.


-Observăm că un număr îngrijorător de lucrători medicali, care se află pe linia întâi de luptă cu virusul ucigaş, s-au infectat cu COVID 19. Ce ar trebui să întreprindă autorităţile în domeniu ca să evite infectarea medicilor şi lucrătorilor medicali, care şi aşa sunt puţini în ţara noastră? Dacă încep să se îmbolnăvească medicii, lupta cu virusul va fi de durată şi cu multe pierderi, nu-i aşa?...


-La moment, Republica Moldova are o statistică tristă ce ţine de lucrătorii medicali infectaţi cu COVID-19. Autorităţile în domeniu, după părerea mea, ar trebui să implementeze urgent testarea lucrătorilor din toate instituţiile medicale. Este imperativ ca să fie optimizate schemele şi mecanismele de asigurare a instituţiilor medicale cu dezinfectanţi, echipament personal de protecţie.


-Istoria secolului XX cunoaşte pandemii şi epidemii care au făcut milioane de victime. Ce predicţii aţi avea în legătură cu evoluţia pandemiei de Coronavirus şi de ce factori depinde eliminarea acesteia?


-Pronosticurile făcute în legătură cu pandemia COVID-19 în luna februarie erau optimiste, dar ceea ce s-a întâmplat în luna martie în zona europeană lasă rezerve la faptul cum va decurge această pandemie. La sigur, scenariul acestei pandemii este dependent de atitudinea societăţii. Pentru a opri răspândirea acestui virus, fiecare trebuie să conştientizeze că la moment este vital SĂ STĂM ACASĂ.

-Vă mulţumim pentru interviu!

Elena ZAIŢEV

546 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco