• Curierul de Hâncești

La o cafea cu Albert Darie, şeful Inspecţiei Ecologice Hânceşti

„Fiecare trebuie să conştientizeze impactul  pe care îl are asupra mediului înconjurător şi să contribuie la buna gestionare a resurselor naturale”


-Dle Darie, care sunt încălcările cele mai frecvente ale legislaţiei mediului de către persoanele fizice şi juridice în raionul nostru?


-La capitolul celor mai frecvente încălcări ale legislaţiei mediului, r. Hânceşti nu este o excepţie comparativ cu alte raioane. Prima dintre acestea ar fi buna gestionare a deşeurilor. Buna gestionare presupune colectarea corectă: sortarea separată a plasticului, hârtiei, sticlei, deşeurilor periculoase (cum ar fi deşeurile provenite din spitale şi farmacii, bateriile uzate, componentele calculatoarelor, lămpile incandescente etc.). O problemă des întâlnită în localităţi sunt gunoiştile spontane. Totuşi, ne bucură faptul că autorităţile locale de nivelul I şi-au schimbat atitudinea faţă de această problemă şi au devenit mai conştiente de impactul gunoiştilor neautorizate asupra mediului înconjurător. Despre aceasta depun mărturie şi numărul proceselor verbale, care sunt mai puţine, punându-se un accent mai mare nu pe aplicarea amenzilor, ci pe informarea populaţiei şi conştientizarea importanţei evitării depozitării neautorizate a gunoiului. În acest sens, sunt organizate campanii de informare şi sensibilizare, inclusiv în cadrul bilunarului ecologic de salubrizare a localităţilor, care au un efect pozitiv asupra populaţiei. O încălcare frecventă este şi arderea resturilor vegetale, a miriştilor. Oamenii aleg cea mai ieftină soluţie pentru a scăpa de resturile vegetale care se formează pe mirişti, preferând să dea foc decât să cultive pământul. Prin aceasta nu conştientizează gradul înalt de poluare a aerului atmosferic şi aceasta din motive precum lipsa informării, dar şi a mijloacelor sau posibilităţilor de a prelucra pământul sau a evacua gunoiul fără a aduce daune mediului. Altă încălcare frecventă – ocuparea nelegitimă a terenurilor, cetăţenii lărgindu-şi gospodăriile pe terenurile din proprietatea publică. De asemenea, nu este de neglijat fenomenul tăierilor ilicite, care acum s-a mai redus din intensitate graţie campaniei de informare referitor la tăierea arborilor doar în baza autorizaţiilor de tăiere. Încă o problemă des întâlnită este gestionarea defectuoasă a apelor uzate. Oamenii îşi măresc gradul de confort, conectându-se la reţelele de aprovizionare cu apă, dar neglijează necesitatea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare. La moment, staţie de epurare a apelor uzate are doar mun. Hânceşti, în rest, în cel mai bun caz, gospodăriile conectate la reţeaua de apă beneficiază de hazna ermetică. Apele uzate provenite în urma activităţilor gospodăreşti pătrund în sol, după care ajung în fântâni şi izvoare, fiind poluată cu nitriţi şi nitraţi, şi consumată ca atare de oameni. Satele şi comunele care beneficiază de proiecte de aprovizionare cu apă trebuie să implementeze obligatoriu, în paralel, şi proiecte de canalizare. În caz contrar, nu doar mediul are de suferit, dar şi sănătatea noastră a tuturor.  


-Cum contracarează IE Hânceşti aceste fenomene?


-Cum am spus şi mai sus, ne străduim să aplicăm mai întâi măsuri preventive şi informativ-educative, dar, la necesitate, şi măsuri coercitive, adică aplicând amenzi. Facem parte dintr-o societate în formare, în care lucrurile sunt privite altfel decât în trecut, de aceea, metoda preventivă nu dă întotdeauna rezultatul dorit şi suntem obligaţi să apelăm la metoda coercitivă, care, trebuie să recunosc, dă mai multe rezultate. Noul Cod Contravenţional prevede mărirea unităţii convenţionale de la 20 la 50, respectiv şi amenzile s-au mărit simţitor atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice. Cred că acest factor le va da de gândit oamenilor înainte de a recurge la încălcări ale legislaţiei şi îi va determina să fie mai atenţi şi mai responsabili. Cu toate acestea, vreau să menţionez munca fiecărui inspector din cadrul IE Hânceşti, care depune mari eforturi pentru a proteja mediul în care trăim de impactul negativ al factorului uman, care se implică activ în campanii de informare şi contracarare a delictelor faţă de mediu şi vreau să le mulţumesc pentru activitatea pe care o fac în folosul nostru, al tuturor.


-Păşunatul ilicit este o problemă foarte frecventă cu care vă ciocniţi în activitate. Ce măsuri se iau pentru a împiedica acest fenomen şi cât de mult dăunează mediului?


-Cadrul legal pentru păşunat este prezentat de Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la păşunat şi cosit din 23 iulie 2010 care reglementează organele ce stabilesc sectoarele pentru păşunat, perioada în care este admis păşunatul şi sectoarele în care este permis păşunatul. Păşunatul începe în ultima decadă a lunii aprilie sau prima decadă a lunii mai, în dependenţă de condiţiile climaterice. APL trebuie să ţină cont de specia de animale care păşunează şi compoziţia floristică a păşunilor, atunci când stabilesc sectoarele. Păşunatul se încheie în prima decadă a lunii noiembrie sau cu o lună înainte de coborârea temperaturii medii în decurs de 24 de ore sub 0 grade. Sancţiunile pentru păşunatul ilicit sunt prevăzute de art. 26 prim – pentru persoanele fizice – amendă de la 6 la 12 u.c., pentru persoanele cu funcţie de răspundere – de la 12 la 30 u.c. Păşunatul în fondul forestier este reglementat de art. 127 al. 1, amenda fiind de la 3 la 6 u.c. sau muncă neremunerată în folosul comunităţii. Pe lângă amendă, sancţiunea prevede şi stabilirea prejudiciului pentru păşunatul ilicit. În acest sens, avem o bună colaborare cu ÎS „Hânceşti Silva”, administraţiile locale, primarii, cât şi cu cetăţenii care semnalizează eventualele cazuri de păşunat ilicit.


-Cât de răspândit este braconajul şi ce cazuri concrete de braconaj aţi documentat în ultima perioadă?


-În urma măsurilor întreprinse anterior de Ministerul Mediului, şi anume interzicerea pentru o perioadă a vânatului necontrolat la iepure de câmp, păsări migratoare, porumbel sălbatic, căprioară şi bursuc (fiind permisă doar vânătoarea la mistreţ într-o anumită perioadă a anului pe sectoarele de vânătoare arendate) s-a atestat un bun rezultat, în raion mărindu-se numărul acestor exemplare din fauna sălbatică pe terenurile de vânătoare gestionate de Societatea Vânătorilor şi Pescarilor (SVP) Hânceşti. Braconierii însă au început să comită acte de braconaj nu doar cu arma, dar şi cu laţul. În acest context, sunt relevante cazurile depistate şi documentate la începutul acestui an pe terenurile agricole din s. Caracui.

Paralel cu măsurile de contracarare, se lucrează şi la prevenirea cazurilor de braconaj. În acest sens, avem o bună colaborare cu SVP Hânceşti, IP Hânceşti, Poliţia de Frontieră şi primarii din teritoriu. Pe această cale ţin să le mulţumesc pentru implicare activă. 


-În ce domenii colaboraţi cu reprezentanţii administraţiilor publice locale şi cât de mult sunt în măsură primarii să aplice amenzi pentru încălcarea legislaţiei mediului?


-Mai nou, conform modificărilor Codului Contravenţional, au fost lărgite şi atribuţiile primarilor, care au calitatea de agent constatator şi sunt în măsură să trimită cazurile înregistrare de încălcare a legislaţiei mediului la instituţiile competente. IE colaborează cu factorii de decizie din primării în tot ce ţine de protecţia mediului şi buna gestionare a resurselor naturale: autorizarea tăierilor, gestionarea deşeurilor, coordonarea proiectelor de amplasare a gunoiştilor autorizate, întocmirea actelor de control, acordarea consultaţiilor factorilor de decizie, semnalizarea cazurilor de încălcare a normelor de protecţie a mediului, participarea la întrunirile lunare cu primarii, dacă ne este solicitată prezenţa, etc. 


-Şi, în final, ce ar trebui să facă cetăţenii pentru a nu aduce daune mediului înconjurător şi a se implica mai mult în protejarea acestuia?


-Cetăţenii trebuie să înţeleagă că aerul, apa, solul nu este proprietatea unui sau altui cetăţean, ci aparţin nouă tuturor, deci, cum le vom proteja, aşa ne vom bucura de ele, atât noi, cât şi urmaşii noştri. Fiecare trebuie să conştientizeze impactul  pe care îl are asupra mediului înconjurător şi să contribuie la buna gestionare a resurselor naturale, care nu sunt inepuizabile. Gestionarea defectuoasă duce la dezastru ecologic – asupra acestui aspect trebuie atrasă atenţia încă în copilărie, pentru ca cetăţenii de mâine ai ţării să fie bine informaţi la acest capitol şi educaţi în spiritul responsabilităţii faţă de mediul în care trăim. Este importantă implicarea fiecăruia, căci este uşor să poluezi mediul în care trăieşti, dar foarte greu să-l readuci la starea iniţială, iar exemple negative în acest sens avem destule. 


-Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim mult succes în activitate!



Elena Zaițev

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco