• Curierul de Hâncești

La o cafea cu Alina Craciun, medic obstetrician-ginecolog, Spitalul raional Hânceşti

„În stadiile incipiente, cancerul de col uterin nu prezintă simptome şi nu are manifestări clinice, de aceea, cea mai sigură protecţie este screening-ul şi vaccinarea”


-Dna Craciun, recent, în Spitalul raional, în cadrul Săptămânii de prevenire a cancerului de col uterin, s-au desfăşurat un şir de activităţi menite să combată această afecţiune. Despre ce acţiuni este vorba?


-Este vorba despre acţiuni desfăşurate în scopul creşterii nivelului de conştientizare şi informare a populaţiei privind importanţa prevenirii cancerului de col uterin. Începând cu anul 2014, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale susţine, în ultima săptămână din ianuarie, organizarea şi desfăşurarea evenimentelor şi activităţilor de informare a populaţiei despre metodele de prevenire şi depistare precoce a cancerului cervical. În anul 2019, Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin s-a desfăşurat în perioada 27 ianuarie – 2 februarie, iar activităţile de comunicare, informare şi sensibilizarea a femeilor şi fetelor adolescente va continua până în 4 martie, în cadrul Lunarului de Prevenire a Cancerului de Col Uterin. În cadrul instituţiei noastre au fost efectuate seminare informative şi educative pentru personalul medical (medici, asistente medicale, infirmiere), au fost publicate postere tematice şi distribuite broşuri şi pliante informative în rândurile pacienţilor, vizitatorilor, dar şi lucrătorilor medicali, cu genericul: “Screening-ul de Col Uterin”, “Virusul Papilloma Uman şi Cancerul de Col Uterin”, “Paşii de urmat şi tratamentul după un rezultat anormal al testului Papanicolau”, “Vaccinarea împotriva HPV” etc.


-Ce trebuie să ştim despre cancerul de col uterin, care sunt factorii declanşatori, cum se manifestă acesta, ce măsuri de prevenire putem lua?


-Cancerul de col uterin este cauzat de anumite tipuri ale Virusului Papilloma Uman (HPV). Virusul HPV se transmite prin contact direct – piele la piele – cu o suprafaţă infectată, în general prin contact sexual sau prin atingerea organelor genitale. Nu se transmite ereditar, dar, în cazuri rare, poate fi transmis la naştere de la mama infectată la nou-născut. Infecţia cu HPV este foarte răspândită: circa 80% din persoane, la un anumit moment, se infectează cu un tip de HPV, dar infecţia se poate vindeca de la sine, fără complicaţii. În cazul în care virusul nu dispare, aceste persoane vor prezenta un risc sporit de apariţie a cancerului. Dintre cele peste 100 tipuri de HPV, 2 tipuri determină circa 2/3 din toate cancerele de col uterin şi numeroase rezultate anormale ale testelor Papanicolau – HPV 16 şi HPV 18. În Republica Moldova, în medie, anual, se înregistrează aproximativ 300 de cazuri noi de cancer de col uterin şi circa 170 decese cauzate de această maladie. Luând în considerare că, în stadiile incipiente, cancerul de col uterin nu prezintă simptome şi nu are manifestări clinice, cea mai sigură protecţie împotriva cancerului de col uterin este screening-ul şi vaccinarea. Referitor la măsurile de prevenire, în Republica Moldova, toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25-61 de ani, trebuie să urmeze gratuit (inclusiv pentru femeile fără asigurare medicală) procedura de screening cervical o dată la 3 ani – aceasta fiind cea mai bună metodă de prevenire dacă este urmată cu regularitate.


Testul citologic Papanicolau este o examinare nedureroasă, rapidă, ce presupune prelevarea unei mostre de celule de la nivelul colului uterin, care vor fi ulterior trimise la laborator şi examinate microscopic. În cazul unui rezultat normal, riscul de apariţie a cancerului de col uterin este minim, dar se recomandă efectuarea repetată a testului peste 3 ani. În cazul în care se determină un rezultat anormal (ASC-US, ASC-H, LSIL sau HSIL), ceea ce înseamnă că au fost depistate celule anormale, se va indica fie repetarea testului Papanicolau peste 3-6 luni, fie testarea pentru Virusul Papilloma Uman sau colposcopia – examinarea microscopică detaliată a celulelor colului uterin, biopsia de ţesut la necesitate şi îndepărtarea ulterioară a celulelor anormale (prin crioterapie, tratament cu laser, diatermie sau diatermoelectroexcizie) pentru a preveni malignizarea.


În toamna anului 2018, a fost realizat un studiu naţional de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Fondul ONU pentru Populaţie şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, care a evaluat cunoştinţele, atitudinile şi practicile femeilor din Republica Moldova (cu vârsta 25-61 de ani) în domeniul prevenirii cancerului de col uterin. Cu regret, doar jumătate dintre femei (47%) cunosc despre existenţa testului citologic Papanicolau drept metodă de prevenire a cancerului de col uterin şi despre faptul că poate fi realizat gratuit (inclusiv femeilor fără asigurare medicală) prin adresarea la medicul de familie. Doar 1/3 din femeile care ştiu despre existenţa testului citologic Papanicolau cunosc care este frecvenţa recomandată pentru efectuarea acestuia. 40% din femeile din grupul ţintă (25-61 de ani) cunosc despre vaccinul anti-HPV, iar 23% dintre femeile care au fiice de 10 ani le-au vaccinat împotriva HPV.


-Vaccinul anti-HPV, virusul care poate provoca cancerul de col uterin, a fost introdus în calendarul imunizărilor, fiind recomandat fetiţelor de 10-14 ani. Cât de eficientă este administrarea acestui vaccin, având în vedere faptul că multe mame sunt confuze dacă să-l administreze sau nu fetiţelor lor?


-Cu părere de rău, circulă anumite zvonuri, îndeosebi pe reţelele de socializare, despre reacţii adverse grave sau probleme cronice de sănătate legate de vaccinarea anti-HPV. Această corelaţie nu este dovedită de studiile profunde şi de monitorizarea continuă a siguranţei milioanelor de doze de vaccin administrate până în prezent la nivel mondial. Toate mamele fetiţelor trebuie să cunoască: vaccinul anti-HPV nu provoacă sterilitate şi sub nici o formă nu poate afecta fertilitatea femeii; nu există dovezi precum că vaccinul anti-HPV influenţează comportamentul sexual al adolescentelor; nu a fost identificată existenţa unei legături între autism şi orice vaccinare; nu este nici o corelaţie între vaccinarea anti-HPV şi sindromul tahicardiei posturale ortostatice; vaccinarea anti-HPV nu poate cauza infectare HPV şi cancer.

Vaccinul anti-HPV conţine particule asemănătoare celor mai frecvente tipuri de virus HPV care provoacă cancer de col uterin. Acestea nu sunt virusuri vii şi nu pot cauza infecţie, după cum consideră unii părinţi. Când vaccinul (o proteină virală purificată) ajunge în corpul persoanei, sistemul imunitar răspunde ca şi cum ar fi fost un virus adevărat, producând anticorpi şi creând un sistem de protecţie care va lupta împotriva virusului real atunci când se va întâlni cu acesta. Vaccinul anti-HPV, actualmente, este introdus în calendarul naţional de imunizări în 71 de ţări ale lumii pentru fete şi în 11 ţări pentru fete şi băieţi. Se recomandă ca vaccinarea să fie efectuată până la debutul vieţii sexuale, astfel încât persoana să fie protejată împotriva celor mai frecvente şi periculoase tipuri de virus şi, totodată, să nu contribuie la răspândirea virusului la alte persoane. Vaccinarea anti-HPV protejează împotriva tipurilor de virus ce cauzează de la 70% până la 90% din cazurile de cancer cervical şi până la 90% din verucile genitale, în funcţie de vaccinul utilizat.


În prezent sunt folosite trei tipuri diferite de vaccinuri împotriva HPV: vaccin bivalent, care asigură protecţie împotriva a două tipuri de virus – HPV 16 şi 18; vaccin tetravalent, care asigură protecţie împotriva a patru tipuri de virus – HPV 6, 11, 16, 18; vaccin nonavalent, care asigură protecţie împotriva a nouă tipuri de virus – HPV 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52, 58.

Ca şi alte vaccinuri sau medicamente, vaccinul anti-HPV poate cauza reacţii minore, cum ar fi roşeaţă edem sau durere locală în braţul în care a fost injectat, dureri de cap, stări subfebrile, dureri articulare sau musculare, greţuri temporare etc. Aceste reacţii durează, de regulă, de la câteva ore până la o zi. Pentru a se asigura că vaccinarea copilului decurge fără probleme, fiecare părinte poate lua anumite măsuri: informarea lucrătorului medical dacă copilul are alergii (îndeosebi la drojdie sau latex); aflarea sub supravegherea personalului medical timp de 30 de minute după vaccinare, pentru acţionarea urgentă în caz de o eventuală reacţie alergică gravă; păstrarea unei atitudini pozitive, cu informarea copilului despre faptul că reacţiile obişnuite ale vaccinurilor nu prezintă pericol; informarea copilului că protecţia împotriva cancerului de col uterin este mai importantă, decât disconfortul cauzat de injecţie etc.


Studiile efectuate până în prezent demonstrează că vaccinul este foarte eficient. A fost dovedită o scădere rapidă cu până la 90% a infecţiilor cu HPV, leziunilor colului uterin şi verucilor genitale la adolescentele şi tinerele din Germania, Belgia, Suedia, Regatul Unit, Danemarca, SUA, Noua Zeelanda, Australia etc. Odată cu trecerea anilor, reducerea transmiterii HPV va fi urmată de scăderea numărului de cazuri de cancer de col uterin. Conform UNFPA Moldova, se aşteaptă ca numărul de cazuri de îmbolnăvire cu cancer de col uterin să se reducă cu 20% până în anul 2025, iar mortalitatea cauzată de această maladie să se reducă cu 5%. Anume la aceasta se lucrează acum în cadrul unui program amplu de prevenire a cancerului de col uterin, desfăşurat în perioada anilor 2017 – 2020, de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA), Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC), Agenţia de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare a României (RoAid), în parteneriat cu Asociaţia Internaţională pentru Prevenirea Cancerului de Col Uterin şi alţi parteneri.


-Pe lângă afecţiunile colului uterin, care sunt cele mai frecvente probleme de sănătate cu care se adresează pacientele la medicul ginecolog?


-Există o mulţime de probleme ginecologice actuale, atât în perioada pubertăţii, la vârsta reproductivă, cât şi în menopauză. Printre cele mai des întâlnite sunt infecţiile organelor genitale, sindromul ovarelor polichistice, endometrioza, chistul ovarian, fibromul uterin, dereglările de ciclu menstrual, infertilitatea, prolapsul vaginal şi uterin etc. Fiecare patologie necesită o abordare minuţioasă şi un tratament corespunzător.


-Ce reguli trebuie să respecte doamnele şi domnişoarele pentru a avea o bună sănătate a aparatului reproductiv? Cât de des trebuie să se adreseze la medicul ginecolog?


-Cea mai importantă şi obligatorie regulă este respectarea igienei organelor genitale externe, la nivelul cărora încontinuu se acumulează secreţii glandulare fiziologice. Este recomandabil de folosit lenjerie intimă cât mai lejeră, evitarea celor din material sintetic cu scopul de a preveni crearea mediului favorabil pentru fixarea şi înmulţirea microbilor. Pentru a menţine sănătatea organelor genitale şi a preveni apariţia unor maladii se recomandă controlul ginecologic anual, cu efectuarea investigaţiilor de laborator indicate de medic şi ecografia organelor genitale.

-Vă mulţumim pentru interviu!

Elena ZAIŢEV 

1744 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco