• Curierul de Hâncești

La o cafea cu Constantin Vlas, preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltare Intercomunitară din R. Mold




„Le sugerez tinerilor care doresc să iniţieze o afacere să trateze riscurile ca pe nişte oportunităţi”


-Dle Constantin Vlas, acum mai bine de un an aţi renunţat la funcţia de vicepreşedinte al raionului pe domeniul economic în favoarea unei alte activităţi. Despre ce activitate este vorba?


-Într-adevarăr, a trecut deja ceva timp de când nu mai sunt în echipa de conducere a raionului Hânceşi. Să ştiţi că tot în acest domeniu am rămas, acum activităţile mele sunt în mare parte axate pe afaceri, dezvolt împreună cu fratele meu câteva iniţiative de antreprenoriat, atât clasic, cât şi social. Parţial, am revenit şi în mediul asociativ, deoarece am rămas la fel de pasionat de tot ce ţine de dezvoltarea comunitară şi regională. Cât am fost în postura de vicepreşedinte am sistat practic activitatea ONG-ului pe care l-am înfiinţat (Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară din Republica Moldova) pe motiv că nu am considerat corect să-l folosesc ca instrument în activitatea mea publică. În astfel de situaţii, există riscul să compromiţi activitatea asociaţiei. Acum am reluat activităţile în cadrul acestei structuri şi împreună cu un coleg pilotăm un proiect care are drept scop crearea unor instrumente inovative de documentare a încălcărilor/contravenţiilor în teritoriu. Guvernul a oferit atribuţii de agenţi constatatori primarilor/administraţiilor publice pentru atragerea la răspundere a cetăţenilor care nu respectă curăţenia, ordinea publică, comerţul stradal, construcţiile neautorizate, dar nu le-au pus la dispoziţie instrumente necesare şi un cadru bine definit. Dorim să acoperim acest gol şi să venim în ajutor cu instrumente de ultimă generaţie, care au la bază stocarea informaţiilor în sistemul blockchain, folosirea telefoanelor mobile şi alte minunăţii. Iniţiativa încă nu a fost lansată oficial, dar deja ne bucurăm de interesul primarilor cu care am interacţionat, chiar şi primarul de Cluj – Emil Boc s-a arătat interesat de acest proiect. Am trecut de alegerile locale, avem susţinerea CALM-ului şi în perioada următoare vom lansa acest proiect la nivel naţional.

-Ce v-a motivat să faceţi această schimbare, având în vedere că, în calitate de vicepreşedinte al raionului, aţi iniţiat proiecte frumoase pentru raion?


-Fiind specializat în economie şi dezvoltare regională, având o anumită experienţă la activ, m-am axat pe proiecte şi iniţiative menite să vină în susţinerea mediului de afaceri şi dezvoltarea raionului. Mă bucur că şi Dvs. apreciaţi iniţiativele mele şi a echipei cu care am lucrat în acea perioadă. Sunt împlinit că acestea au continuitate, în mod special brand-ul „Produs de Hânceşti” şi le mulţumesc colegilor că dezvoltă acest proiect. Un motiv de bucurie sunt şi câteva proiecte transfrontaliere care au trecut cu bine de prima etapă de evaluare, sunt o moştenire importantă pentru noua conducere a raionului şi sper să reuşească să treacă cu bine şi de următoarele etape. Revenind la schimbare, după 3 ani de activitate, am făcut un bilanţ personal şi am ajuns la concluzia că pot bifa o serie de realizări în acestă postură. Urmau alegeri şi pentru o administraţie publică acest lucru înseamă încetinirea pasului în agenda publică şi intensificarea agendei politice. Contextul politic din acea perioadă şi o serie de oportunităţi de care puteam beneficia atunci au stat la baza deciziei mele de a mă retrage. Timpul este foarte preţios şi trebuie folosit eficient şi constructiv.


-Povestiţi-ne despre experienţa Dvs. în calitate de tânăr delegat din partea R. Moldova la Consiliul Europei...

-Sunt pe sfârşit de mandat acum, în calitate de tânăr delegat din partea ţării în Conrgresul Autorităţilor Locale şi Regionale din cadrul Consiliului Europei. Menţionez că acest statut de delegat este obţinut în baza unei selecţii la nivel de Consiliu, în Strasbourg şi nu este o nominalizare din parte unei instituţii sau structuri politice naţionale. Este o experienţă foarte utilă de învăţare, atât a subdiviziunilor acestei instituţii, cât şi a proceselor care au loc la nivelul acesteia. Tinerii selectaţi, câte unul din fiecare ţară membră, participă la sesiunile Congresului şi în cadrul evenimentelor din agenda anuală, dedicate subiector care ţin de dezvoltare, drepturile omului, stat de drept, democraţie, etc. În cadrul acestui proces tinerii au ocazia să participe la dezbateri, să contribuie cu experienţa şi cunoştinţele personale pe subiectele puse în discuţie, să înainteze propuneri şi să vină cu luări de poziţie pe anumite subiecte. Cu excepţia votului în plen, tinerii selectaţi sunt practic membri ai Congresului timp de un an.


-De ce este important ca tinerii să aplice la acest program? Cum pot fi ei o forţă care să schimbe lucrurile spre bine în raionul nostru?

-Recomand acest program tinerilor pentru faptul că au posibilitatea să înveţe cum au loc anumite procese la nivelul Consiliului Europei, să preia din bunele practici a unor state cu democraţii avansate, să depăşească anumite bariere personale prin implicarea în dezbateri şi, nu în ultimul rând, să interacţioneze cu demnitari de top.

Orice participare în cadrul programelor de acest tip sunt benefice şi contribuie esenţial la formarea personală şi profesională a tinerilor. Cât ţine de implicare, participarea la astfel de proiecte nu este o condiţie de bază pentru a reuşi să schimbi lucrurile în bine la nivel de raion sau mediul în care eşti. Este foarte important să îţi doreşti schimbarea şi să începi să o faci, cu paşi mici, dar siguri.



-Recent aţi participat la unul dintre cele mai importante evenimente dedicate antreprenorilor români de pretutindeni, desfăşurat la Iaşi. Ce bune practici putem împrumuta din Europa şi aplica în ţara noastră pentru revitalizarea economiei?

-Am fost invitat să particip la conferinţa regionala a Fundaţiei Romanian Business Leaders, care este o comunitate de antreprenori, manageri şi profesionişti români de top din diverse domenii. Ceea ce uneşte această comunitate este dorinţa de a contribui la binele public, dincolo de interesele corporative. Ceea ce mi-a plăcut enorm de mult în filosofia acestei fundaţii este faptul că ei cred că România va fi o ţară mai bună pentru business atunci când aceasta va deveni o ţară mai bună pentru oameni. Mă regăsesc în acest crez al lor şi am mers cu mare drag să preiau din experienţa şi expertiza lor. Moldova se poate bucura de antreprenori cu idei inovative, dar pentru ca aceştia să reuşeacă să le pună în practică, statul ar trebui să preia din experienţele altor ţări modele de garantare a accesului la bani ieftini pentru afaceri. Acest lucru poate fi asigurat atât prin intermediul sistemului bancar, cât şi prin programe de finanţare destinate mediului de afaceri. Alt instrument de împrumutat ar fi sistemul de impozitare pentru afaceri, avem nevoie de o ţară atractivă economic pentru a stimula investiţiile locale şi străine. La nivel de antreprenori, putem discuta despre preluarea exemplelor de sistematizare a afacerilor, creştere a productivităţii, creşterea standardelor produselor şi serviciilor. Pentru mediul de afaceri din ţară este foarte utilă experienţa de peste Prut pentru că putem evita o serie de greşeli făcute de antreprenorii de acolo, mai ales atunci când vorbim despre accesul pe piaţa europeană.


Având multă experienţă teoretică şi practică, cât de real este să vă lansaţi în antreprenoriatul din R. Moldova? Ce provocări întâmpină tinerii antreprenori atunci când iniţiază o afacere în ţara noastră şi cum le pot depăşi pentru a activa cu succes?

-Vă spuneam la începutul acestui interviu ca sunt deja implicat în câteva iniţiative antreprenoriale. La nivel social vorbim despre iniţiativa AVAI, platforma care transformă o maşină obişnuită în una adaptată persoanelor în scaun cu rotile, aţi reflectat şi Dvs. despre aceast proiect anterior. Continuăm să aplicăm pentru susţinere financiară din partea donatorilor şi sper să reuşim, pentru că există cerere mare pentru astfel de soluţii. Celelalte proiecte ţin de domeniul serviciilor de reparaţie şi întreţinere auto. Am început în ţară, dar acum trecem Prutul graţie unei finanţări nerambursabile obţinute în cadrul unui concurs de planuri de afaceri. La nivel de provocări, în completarea celor menţionate la întrebarea anterioară, pot să le sugerez tinerilor să se documenteze foarte bine la fiecare pas pe care îl fac, spre norocul nostru acum există suficiente surse calitative de informare, le recomand să fie în permanentă căutare de soluţii pentru eficientizarea afacerii şi să trateze riscurile ca pe nişte oportunităţi.


-Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim realizări frumoase în ceea ce faceţi!

Elena ZAIŢEV

61 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco