• Curierul de Hâncești

La o cafea cu Diana Plămădeală

La o cafea cu Diana Plămădeală, medic de familie, OMF Buţeni


„Medicilor noştri trebuie să le oferim nu doar câmp de „luptă”, dar şi remunerare pe măsură”


- Dna Diana, deja de 6 ani trataţi pacienţii din s. Buţeni. Care sunt afecţiunile cel mai des întâlnite în rândul copiilor şi maturilor pe care îi deserviţi şi ce stă la baza acestor boli?


-Într-adevăr, se fac, 6 ani de când împart cu pacienţii mei, locuitori ai s. Buţeni, probleme care „dor„ la propriu. Este o comunitate de oameni care m-a captivat cumva şi m-a determinat să rămân alături de ei. Astăzi îmi este greu să-mi imaginez o zi de muncă dincolo de problemele de sănătate a locuitorilor din Buţeni. Din păcate, sunt şi ei afectaţi de aceleaşi maladii ca şi întreaga populaţie a Moldovei. Astfel, printre copii, se manifesta cel mai mult infecţiile respiratorii şi anemiile, iar la maturi maladiile cardiovasculare. Şi la unii, şi la ceilalţi, nu cred că sunt careva cauze specifice zonei noastre. Factorii declanşatori rămân aceeaşi, comuni pentru toate regiunile ţării: în cazul carenţei de fier vorbim de sistemul imun slab, alimentaţia, etc. Maladiile cardiovasculare, iarăşi, îşi găsesc geneza în diferite probleme de ordin social întâi de toate, pe care noi, ca medici, nu suntem în putere să le remediem: stresul social, fluctuaţiile de trăiri emoţionale, predispunerile genetice, etc.


- Care sunt problemele pe care le întâmpinaţi în activitatea Dvs. de tânăr specialist şi cum le vedeţi rezolvarea?


-Să ştiţi că omul sfinţeşte locul, şi dacă la început eram oarecum speriată de perspectiva unei activităţi în calitate de medic în zona rurală, acum acestea s-au dispersat. Totul se rezolvă prin atitudine participativă. Nu ne putem permite luxul de a aştepta rezolvarea problemelor din partea Consiliului raional sau a Ministerului Sănătăţii. Noi suntem primii în măsură să găsim şi să propunem soluţii. Mă confrunt cu anumite inconvenienţe fiind nevoită să circul zilnic de la Chişinău la Buţeni şi invers, mai sunt si alte probleme care încordează oarecum starea de lucruri, dar niciuna nu poate să stea în calea îndârjirii de a face faţă provocărilor.


- Ce grad de satisfacţie aveţi de la condiţiile de muncă, salariu, ştiind că azi medicii sunt slab remuneraţi şi activează în condiţii nesatisfăcătoare?


-Sunt, de fapt, nişte precondiţii pe care le-am acceptat, într-un fel, atunci când am ales profesia de medic. Încă atunci ştiam care este gradul de motivare pentru tinerii specialişti. Atunci, ce-i drept, nu la asta îmi stătea gândul, ci la setea de a cuprinde lumea ascunsă a medicinii. Şi odată cucerită, aceasta lume nu te lasă să pleci, iar condiţiile de muncă, salariul, motivarea rămân doar nişte factori în măsură să justifice gradul de participare la starea de bine a conaţionalilor noştri. Ne dorim, desigur un salariu motivant, condiţii de muncă de invidiat, dar încercăm, ca toată comunitatea medicală, să facem faţă reieşind din ceea ce este.


- Ce ar trebui să facă autorităţile competente pentru a opri migraţia specialiştilor în medicină peste hotare? Nu are nevoie ţara de medici buni?


-Cu siguranţă ţara are mare nevoie de medici buni şi ţara are medici buni. Asta este ideea care ne face mândri de noi. Da, unii dintre ei aleg să plece, spre marele regret. Ca să nu plece, ar trebui să asiguram cumva componenta de motivare și apreciere. Nu ştiu daca astăzi avem şi resursele necesare. Se pare că nu încă, deşi promisiunile nu încetează să curgă. Important este că, indiferent de acest aspect, cei care rămân să profeseze, să o facă cu dedicaţie, cu trăire, cu pasiune. Exodul medicilor peste hotare nu este soluţia, soluţia este să ne gândim la ei, la medicii noştri şi să le oferim nu doar câmp de „luptă”, dar şi remunerare pe măsură.


- La 7 aprilie este marcată Ziua mondială a Sănătăţii. Ce obiceiuri ar trebui să respecte populaţia pentru a avea o sănătate mai bună?


-În acest an, Ziua Mondială a Sănătăţii a purtat un generic foarte actual şi pentru ţara noastră, fiind vorba de prevenirea diabetului zaharat. Din păcate, moldovenii ştiu să-şi „facă” multe sărbători, să înfiinţeze peste noapte obiceiuri  străine, dar cu greu se lasă educaţi în privinţa modului de trai pe care îl duc. M-aş bucura dacă populaţia ţării ar avea mai multă grijă la ce mănâncă, la cât lichid consumă, la factorii de stres, şi cei sociali care îi predispun la anumite maladii cum ar fi, inclusiv diabetul. De altfel, întotdeauna trebuie să promovăm modul sănătos de viaţă, activitatea fizică și alimentaţia sănătoasă.


-În ultimii ani, se observă o tendinţă a descreşterii populaţiei. De ce părinţii se limitează la un singur copil? Este sănătatea reproducerii un factor ce influenţează creşterea demografică?


-Este un fenomen explicabil şi din punct de vedere social-economic. Sunt, cu adevărat, tot mai dese cazurile de infertilitate masculină sau feminină, dar, de cele mai multe ori, familiile absolut sănătoase se limitează la un singur copil.  Din punctul meu de vedere, societatea promovează familia ca celula sa de bază şi tot societatea, prin crizele economice, prin stresul şi ritmul alert care îi sunt caracteristice, răpeşte părintele din relaţia sa cu copilul. Astfel, a avea un copil devine un lux tocmai pentru că investiţia în creşterea şi educarea lui este una mult prea mare.


- Căror aspecte trebuie să le acorde mai multă atenţie părinţii pentru ca copiii lor să se dezvolte armonios din punct de vedere fizic şi psihic? Este bătaia „ruptă din rai” cum se crede?


-Este vorba de exact acele aspecte în jurul cărora se face multă „vorbăraie”, dar la modul propriu sunt atât de delăsate încât lasă repercusiuni asupra stării de sănătate. Nu vom bate copilul sub nici o formă. Vom căuta să devenim prietenii copiilor noştri şi să le câştigăm încrederea. Trebuie să controlăm ce mănâncă copiii noştri, cât de des fac sport, cât timp petrec în faţa calculatorului, câte cărţi citesc în vacanţa de vară etc. Bătaia nu va educa copilul în locul nostru, ea îl va inhiba, îi va crea mediu ostil  pentru creştere, educaţie şi incluziune socială.


-  Cum să ne alimentăm în condiţiile în care tot ceea ce ni se propune în comerţ conţine substanţe nocive pentru sănătate?


-Nu este o întrebare pe care aş primi-o în mod normal de la pacienţii mei, pentru că aceştia trăiesc în mediul rural unde sunt, oarecum, mai feriţi de şiretlicurile industriei alimentare. Desigur, în măsura posibilităţilor, vom opta pentru produse cât mai naturale. Trebuie, totodată, să dezvoltăm în populaţia ţării şi educaţia de a face cumpărături. Şi aici mă refer la elementele de bază la care fiecare dintre noi trebuie să atragă atenţie atunci când face piaţa. Vedeţi nu doar termenul de valabilitate, dar şi ce conţine produsul, câte componente sintetice şi câte naturale, e-uri, coloranţi, etc., care cu siguranţă nu vor favoriza starea noastră de bine. Învăţaţi-vă să nu procuraţi produse din stradă. Chiar dacă vi se par a fi naturale, nu veţi fi niciodată siguri de condiţiile lor de păstrare şi transportare, elemente cheie în păstrarea calităţii unui produs. Nu procuraţi produse cu un termen de valabilitate prea mare, acesta nu poate fi nici pe departe natural. Dezvoltaţi deprinderile de igienă personală, pe acest aspect o să insist chiar, fiind unul extrem de delicat şi când e vorba de copii, mai ales.


-Şi, în final, cum credeţi, ce experienţe şi bune practici ar trebui să fie preluate din ţările europene ca să avem un sistem medical la cele mai înalte standarde?


-Nu cred că e corect să raportam realitatea noastră la cea dintr-o ţară economic dezvoltată. Putem doar să tindem la una asemănătoare, în timp. Cu siguranţă trebuie să renunţăm la instituţiile medicale de gen sovietic, mari, cu cozi de aşteptare imense şi nemulţumiri ale pacienţilor care cresc cu fiecare zi. Doar pacientul este rezultatul nostru măsurabil. El ne va indica unde are sistemul medical lacune şi unde nu. Iar ca să vorbim de practici europene, trebuie să ne asigurăm că fiecare medic de la noi a fost măcar o dată peste hotarele ţării ca să ia cunoştinţă cu sistemul medical al altor ţări, nu cred că toţi am avut aceasta oportunitate încă.


- Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim pacienţi recunoscători şi cu cât mai puţine afecţiuni!



Elena Zaițev

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco