• Curierul de Hâncești

La o cafea cu Gheorghe Copăceanu


La o cafea cu Gheorghe Copăceanu, directorul Casei de Cultură Leuşeni: „Crearea unui Centru Comunitar regional ar revitaliza viaţa culturală şi sportivă a mai multor localităţi limitrofe”.


-Dle Copăceanu, aţi preluat funcţia de director al Casei de Cultură Leuşeni mai mulţi ani în urmă. În ce stare era instituţia şi ce schimbări s-au produs între timp care au dus la îmbunătăţirea condiţiilor de activitate a acesteia?


-Am venit în funcţia de director al Casei de Cultură în 2007 din cu totul alt domeniu, cel al transporturilor, însă, cu sprijinul Direcţiei raionale Cultură, m-am perfecţionat, m-am recalificat pentru a avea o pregătire cât de cât corespunzătoare noii activităţi. Am găsit Casa de cultură, care are un edificiu destul de mare, cu două nivele, cu sală mare de concerte şi sală mică, sală de sport, sală de dans şi sală pentru discotecă, într-o stare deplorabilă. Acoperişul deteriorat curgea, sticla de la unele geamuri, (dar şi multe geamuri în întregime) lipseau. Pentru început, în 2008, a fost achiziţionat aparataj pentru sonorizare şi 24 de costume naţionale. La insistenţa mea, în 2011, a fost schimbat acoperişul, iar în 2014, geamurile şi uşile exterioare, cu susţinerea fostului preşedinte al raionului Grigore Cobzac, care a identificat mijloace financiare de la Guvern. La sfârşitul anului trecut, din sursele bugetului local, Casa de Cultură a fost racordată la reţelele electrice. Ne bucurăm că în rezolvarea multor probleme avem susţinerea primarului Octavian Buţă, un primar tânăr, care cunoaşte situaţia din domeniul culturii şi cu care sperăm să conlucrăm pentru a atrage tinerii în activităţile pe care le desfăşurăm în comunitate.


-Povestiţi-ne despre ansamblul-model „Prutuleţ” al cărui conducător artistic sunteţi, cum l-aţi înfiinţat, la ce festivaluri aţi participat...?


-Am înfiinţat ansamblul folcloric „Prutuleţ” la 25 august 2007, iar titlul model i-a fost conferit în 2012. În Leuşeni avem oameni talentaţi, care, făcând parte din ansamblu, se străduie să reînvie tradiţiile strămoşilor noştri care au trăit pe aceste meleaguri. Repertoriul nostru include cântece, poezii, ghicitori, cimilituri, dansuri şi ritualuri nelipsite din spectacolele pe care le prezentăm publicului spectator. Pe parcursul timpului, am participat la diferite evenimente culturale, atât în localitatea noastră, cât şi în localităţile din jur, dar şi în cadrul festivalurilor şi concursurilor organizate de Direcţia Cultură şi Turism. Printre acestea putem aminti: festivalul tradiţiilor de iarnă, festivalul cântecului pascal, festivalul în memoria Angelei Păduraru, festivalul raional „Lumina vie  a neamului românesc”, Sărbătoarea Naţională „Ziua Vinului”, spectacolul muzical al artistului Mihai Ciobanu, desfăşurat în or. Hânceşti şi multe activităţi locale: hramul localităţii, şezătoarea de ziua Sf. Andrei, Dragobetele, Ziua Internaţională a femeii, Ziua profesorului şi altele. Recent, am participat la emisiunea „Cine vine la noi” de la Moldova 1. Aşa cum în zona Prutului nu este alt colectiv cu titlu model, ne străduim să facem faţă acestei denumiri şi să valorificăm tezaurul nostru popular, pentru a cultiva oamenilor respect pentru valorile rămase din străbuni şi iubire pentru folclorul nostru autentic. Ne dorim foarte mult ca şi tinerii să se pătrundă de dragostea pentru cântecul şi tradiţiile populare, să fie mai activi în comunitate şi chiar să ni se alăture în colectiv.    


-Anul trecut aţi desfăşurat în localitate prima ediţie a festivalului tradiţiilor păstoreşti. Prin ce tradiţii se remarcă localităţile din zona Leuşenilor pe care doriţi să le perpetuaţi şi cum s-a ajuns la ideea iniţierii unui asemenea festival?


-Poporul nostru va dăinui prin tradiţiile şi obiceiurile sale unice, fiind cunoscut ca naţiune inclusiv datorită acestora, iar scopul festivalului „Mioriţa”, care în acest an va fi deja la a doua ediţie, este de a recupera tradiţiile pe alocuri uitate şi pierdute şi de a pune în valoare tezaurul cântecului păstoresc, lansarea noilor talente interpretative, stimularea interesului publicului pentru creaţiile folclorice cu tematică păstorească. S-a menţionat că asemenea festival ce valorifică tradiţiile păstoreşti nu există în R. Moldova şi ne bucurăm că am reuşit, nu cu puţine eforturi de altfel, să-l iniţiem la noi, în lunca Prutului. La început, a fost gândit ca un seminar tematic despre păstoritul în zona luncii Prutului, dar, la propunerea Direcţiei Cultură, am hotărât să desfăşurăm un festival într-un cadru pastoral din mijlocul naturii. Prin intermediul acestui festival, am ţinut să revitalizăm asemenea ritualuri culese din popor precum păstrarea manei oilor, culegerea ierburilor din câmp împotriva forţelor malefice, păşunatul pe rouă, mulsul, ungerea cu usturoi, bătaia cu urzici, scăldatul în apă curgătoare etc. Sperăm ca acest festival să devină unul tradiţional şi ne bucurăm că deja s-au arătat interesate să participe la cea de-a doua ediţie colective din România şi din Chişinău.


-Ştim că vă doriţi foarte mult să instituiţi un Centru comunitar în localitate. Ce presupune acest proiect şi ce alte obiective vă propuneţi pentru viitor în ceea ce priveşte activitatea Casei de Cultură?


-Da, este vorba despre un proiect de îmbunătăţire a procesului cultural-artistic în rândul populaţiei din zona Lunca Prutului. Acest proiect, care a primit acordul Ministerului Culturii, are drept scop reabilitarea şi consolidarea funcţiilor Casei de Cultură ca instituţie publică prin crearea unui Centru Comunitar regional socio-cultural-sportiv „Lunca Prutului – zonă folclorică” în vederea organizării vieţii culturale şi sportive a mai multor localităţi limitrofe, valorificarea şi protejarea patrimoniului cultural. În acest sens, pe lângă antrenarea a 10 localităţi în implementarea strategiei de dezvoltare a culturii ”Cultura 2020”, se va atinge şi scopul dezvoltării unui parteneriat local şi regional consolidat, independent şi creativ. Prin acest proiect ne propunem să creăm spaţii corespunzătoare desfăşurării acestui gen de activităţi, ateliere tematice pentru copii şi adolescenţi, cluburi şi cercuri sportive pentru copii, o sală multimedia, dar şi crearea unui cadru propice pentru desfăşurarea diverselor manifestări culturale, cum ar fi expoziţii, tabere de creaţie, şcoala de duminică etc. De asemenea, se doreşte înfiinţarea unui muzeu istoric etno-folcloric în cadrul acestui centru, care ar păstra şi expune adevărate mărturii ale trecutului nostru. Pe lângă aceste activităţi, centrul comunitar va oferi şi asistenţă pentru persoanele aflate în situaţii de risc social. Printre obiectivele specifice, pe care le considerăm de necesitate stringentă, se numără: reparaţia Casei de Cultură, crearea unor filiale a şcolii sportive şi a şcolii de arte, inaugurarea unui post de radio, procurarea echipamentului sportiv şi a instrumentelor muzicale, dar şi crearea a noi locuri de muncă. 


-Casa de Cultură reuneşte oamenii talentaţi ai comunităţii, între care şi meşteri populari. Ce meşteşuguri se mai păstrează la Leuşeni şi cât de dispuşi sunt tinerii să le preia?


-Prin intermediul centrului despre care am vorbit mai sus, ne-am dori să deschidem o sală tehnologică, unde tinerii ar putea învăţa de la meşterii populari din zonă arta ţesutului covoarelor, croşetării, împletirii, brodării, dar şi a împletitului în lozie şi confecţionarea măturilor. Ar fi foarte bine ca tinerii să preia aceste îndeletniciri, să le pătrundă secretele în cadrul şezătorilor, pentru ca acestea să nu dispară, să nu se piardă în uitare. Şi, un avantaj este faptul că ne aflăm în preajma vămii Leuşeni, astfel încât obiectele confecţionate, cum ar fi de exemplu covoarele, ar putea fi promovate şi vândute turiştilor care traversează zona. Beneficiul ar fi nu doar de natură culturală, ci şi financiară pentru meşterii noştri talentaţi.


-Şi, în final, care sunt problemele cele mai stringente cu care se confruntă o casă de cultură de la sat şi cum le vedeţi rezolvarea?


-Din păcate, printre cele mai mari probleme în domeniul culturii sunt lipsa specialiştilor şi salariile mici, din care motiv ducem lipsă de cadre calificate. Problemele culturii rămân mai mereu pe ultimul loc din diverse motive, inclusiv financiare, deşi reprezintă interesele întregii comunităţi, nu doar a celor ce activează în domeniu. Rezolvarea acestora o văd prin multă insistenţă şi dăruire de sine, conlucrarea eficientă cu autorităţile de orice nivel. Sunt convins că, colaborând strâns în continuare cu Direcţia Cultură, şi anume cu dna Ana Dumitraş şi Ion Tulbu, vom reuşi multe lucruri frumoase. Am dedicat acestei activităţi practic zece ani şi profit de ocazie să-i mulţumesc pentru susţinere şi soţiei mele, care ieri, de Bobotează, a fost omagiată. Chiar dacă remunerarea lucrătorilor caselor de cultură nu este mare, ne bucurăm să avem alături persoane care ne înţeleg şi ne susţin, iar în condiţiile actuale dificile acest lucru este foarte important.


-Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim multă cutezanţă şi succes în continuare!

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco