• Curierul de Hâncești

La o cafea cu Maria Panainte, studentă la Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj-Napoca România

La o cafea cu Maria Panainte, studentă la Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj-Napoca România, în schimb de experienţă la Westfalische Wilhelms Universitat Munster, Germania, originară din c. Lăpuşna



„Să nu laşi pe nimeni niciodată să ia decizii pentru tine!”

-Maria, pentru început, te invităm să ne povesteşti cum ai ajuns să fii studentă la o Universitate din Germania...

-Am venit în Germania după finalizarea primului an de licenţă în administrarea

afacerilor la Cluj-Napoca prin intermediul programului de schimb de experienţă

Erasmus+. Voi fi în Munster un semestru, iar apoi la Aachen un an. Deci, fac un

total de 1,5 ani în Germania şi 1,5 ani la Cluj din cei 3 ani de licenţă.


-Cât de deschisă este Germania pentru studenţii şi tinerii străini, având în vedere faptul că e o ţară destul de conservativă şi cu un potenţial enorm pentru cetăţenii săi?

-Germania este, într-adevăr, o ţară cu o cultură aparte, suficient de conservativă, dar cu o mulţime de oportunităţi pentru cei care muncesc mult pentru visele lor. În experienţa mea de 3 luni la Munster nu am fost în nici o situaţie în care să fiu marginalizată din cauza faptului că vin dintr-o ţară diferită, că am un background diferit sau altă cultură decât cea cu care sunt ei obişnuiţi. Dimpotrivă, universităţile, facultăţile şi mediul social oferă, în general, posibilităţi egale atât studenţilor germani, cât şi celor internaţionali, atâta timp cât munceşti şi depui suflet în ceea ce faci. Aici nu merge vorba despre „o să trec cumva şi de asta”, cu atât mai mult despre mită sau copiat. Deci, aici chiar se face carte, universitatea fiind a 14-a cea mai puternică la nivel naţional conform Ranking Zeit, iar dacă aloci suficient timp studiilor, succesul îţi este asigurat. În cadrul orei de Management, de exemplu, suntem studenţi din 7 ţări diferite, Moldova, Germania, Italia, Franţa, Columbia, Turcia şi China, iar profesorul e din Statele Unite ale Americii. Deci, multiculturalitatea e la ea acasă. Acest mediu ne ajută pe fiecare în parte să vedem altfel lucrurile. Obişnuim să schimbăm idei, să relatăm despre situaţia economică şi politică din ţara de baştină a fiecăruia, să vorbim despre diferenţele culturale şi să învăţam unul din experienţa altuia. Deci, deşi Germania e aparent o ţară mai naţionalistă şi conservativă, oferă oportunităţi de dezvoltare egale atât studenţilor care sunt la ei acasă, cât şi celor care vin aici şi îşi doresc să înveţe şi să se dezvolte pe plan personal şi profesional.



-Acum câţiva ani, ai avut o experienţă similară în America. Acolo cum a fost? Ce studii ai făcut şi ce experienţă ai acumulat?

-În Statele Unite ale Americii am fost în perioada 2017-2018. Am fost la Manchester Valley High School în clasa a 12-a, în perioada când încă eram elevă la Liceul Teoretic Lăpuşna. A fost unul din anii şi experienţele care „m-a crescut” cel mai mult în mod practic. Acolo am învăţat să iau decizii pe cont propriu atunci când lângă mine nu era nimeni ca să îmi spună ce să fac, să îmi administrez singură bugetul atunci când bursa trebuia împărţită modest pentru toate necesităţile vieţii de elev, să îmi planific timpul şi activităţile astfel încât să am timp şi pentru mine. SUA a fost mai mult decât un an departe de casă, experienţa acumulată acolo însemnând lecţii pe care nu le-aş fi putut învăţa acasă într-un timp atât de scurt. Colegii mei acolo dădeau dovadă de un spirit mult mai libertin şi non-formal, lucru cu care eu nu eram obişnuită la ai mei 17 ani, dar care a dezvoltat în mine un caracter aventuros şi deschis provocărilor. A fost un an care m-a scos din zona mea de confort, iar îndemnul meu pentru toţi cei care simt că nu au suficientă adrenalină în viaţă este să călătorească cât mai mult şi să se aventureze în cele mai îndrăzneţe provocări pentru că doar aşa putem învăţa în practică despre noi şi lumea din jurul nostru.



-Dacă e să facem o paralelă între sistemul de învăţământ moldovenesc şi cele din Europa şi America, ce crezi că ar fi bine să preluăm pentru ţara noastră?

-Sistemul din R. Moldova sigur are multe de preluat de la cel european şi american, iar noi, studenţii care trecem prin aceste sisteme, suntem primii responsabili să aducem schimbarea acasă, împreună cu cei implicaţi direct în procesul de formare şi structurare a sistemului educaţional moldovenesc. Ţin să menţionez, în primul rând, varietatea de cursuri şi domenii oferite de către facultăţile europene. Fiecare student are orarul său personalizat bazat pe cursurile alese voluntar la începutul anului. Poţi alege de la E-business la management/marketing, la finanţe sau statistică, în dependenţă de aria ta de interes. Un alt aspect necesar implementării acasă e calitatea şi practicitatea studiilor. Suporturile de curs şi informaţiile predate de către profesori sunt în conformitate cu noile tendinţe globale. Vorbesc aici despre giganţii care influenţează piaţa şi variaţiile economiei în sec XXI, despre structuri şi modele de business moderne, despre platforme şi noi oportunităţi de dezvoltare ca şi antreprenor. De asemenea, aici nu merge vorba despre copiat sau mită, mi-amintesc cât de ciudat mi s-a părut la început când ni s-a spus că la fiecare lucrare predată trebuie să semnăm un contract care aduce după sine consecinţe legale în cazul în care lucrarea sau părţi din ea sunt plagiate. Ar fi o oportunitate de a reduce cazurile de plagiat şi pentru sistemul de învăţământ moldovenesc, întrucât avem restanţe la acest capitol.


-Cunoştinţele acumulate în aceste instituţii de învăţământ îţi deschid noi orizonturi şi noi perspective. Ce vei alege să faci – să le implementezi acasă sau peste hotare, cum fac mulţi tineri care pleacă pentru a-şi construi viitorul în afara ţării?

-Sigur că aş prefera să revin acasă şi să folosesc experienţa de peste hotare pentru a aduce o schimbare acolo unde mă simt mereu cel mai bine. Acasă există o echipă minunată de tineri care lucrează pentru aceasta, au proiecte, se implică în decizii la nivel naţional şi îşi dedică timpul pentru o cauză nobilă. Consider că lucrurile se pot schimba spre bine dacă investim în educaţie, în primul rând. Iar dacă aş reveni acasă după studii, aceasta ar fi aria în care mi-aş investi cunoştinţele şi timpul - în educarea unei generaţii de oameni integri şi aventuroşi.


-Cum pot tinerii noştri să schimbe lucrurile spre bine în ţara noastră, în ce domenii şi în ce mod? Ce prognoze ai avea tu în ceea ce priveşte dinamica progresului în R. Moldova?

-Tinerii sunt primii care pot aduce o schimbare în R. Moldova, e vorba doar de timp. Schimbările nu se produc rapid şi nici nu ne putem aştepta la una peste noapte. Ce e sigur, însă, e că micile încercări în direcţia schimbării contează pentru rezultatul final. Implicarea şi responsabilitatea e cheia schimbării spre bine în orice societate, nu doar cea moldovenească. Votul responsabil şi informarea, participarea şi conştientizarea situaţiei sunt acţiuni reale pe care un cetăţean activ şi responsabil le poate executa pentru a aduce o schimbare. Eu încerc să fiu cât mai pozitivă când vine vorba de dinamica progresului în R. Moldova. Ştiu sigur că sunt o mulţime de oameni acasă şi în diasporă care lucrează pentru un scop comun, toţi ne dorim să ne întoarcem şi să trăim într-o societate de care să fim mândri şi în care să ne putem creşte copiii. Dacă aş fi eu preşedinte, aş investi, în primul rând, în educaţie şi în sisteme bine structurate care să crească generaţii noi de cetăţeni cu simţ sporit al responsabilităţii personale şi sociale.


-În final, aş vrea să vii cu un îndemn către tinerii care urmează să ia decizii în ceea ce priveşte vitorul lor...

-Alege mereu ceea ce te face fericit, chiar dacă uneori va trebui să sacrifici din confortul tău, timp şi petreceri pentru a ajunge acolo unde îţi doreşti, dar asta nu are decât să-ţi aducă succes pe termen lung. Apreciază fiecare moment din proces, învaţă din fiecare experienţă negativă şi felicită-te pentru fiecare experienţă plină de succes. Sună-ţi familia mai des, după o perioadă departe de ei înveţi să le apreciezi mai mult prezenţa şi să le simţi lipsa. La final, „viitorul” nu e nimic altceva decât suma micilor decizii şi acţiuni din prezent, de aceea sfatul meu ar fi să trăiţi fiecare moment cu maximă intensitate, să călătoriţi cât mai mult, acesta fiind un exerciţiu de toleranţă şi echilibru. Îndemnul numărul unu ar fi, însă, să nu laşi pe nimeni niciodată să ia decizii pentru tine. Ascultă de sfatul fiecăruia, mama, tata, profesori, însă decizia finală îţi aparţine pentru că tu eşti cel care îşi cunoaşte scopurile şi priorităţile, iar nimeni altul nu poate lua o decizie mai potrivită pentru viitorul tău decât tine! Pe această cale ţin şi eu să mulţumesc familiei mele de la care primesc suport necondiţionat şi fără de care nu aş fi putut ajunge unde sunt acum.


-Mulţumim pentru interviu!

Elena ZAIŢEV

470 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco