• Curierul de Hâncești

La o cafea cu Nadejda Damian

La o cafea cu Nadejda Damian, şefa secţiei Boli infecţioase a Spitalului raional Hânceşti

„Vaccinarea la timp a copiilor este o măsură menită să excludă riscul îmbolnăvirii prin boli infecţioase”


-Dna Nadejda, tratarea bolnavilor cu boli infecţioase presupune unele riscuri, or medicul poate fi expus şi el la maladiile provocate de agenţii patogeni. Ce v-a determinat să alegeţi anume această specialitate?


-Tratarea bolnavilor cu boli infecţioase presupune, desigur, anumite riscuri ce ţin de sănătatea proprie a medicului expus la toţi agenţii patogeni ce vehiculează în acest mediu, cât şi a personalului medical implicat în procesul de acordare a ajutorului medical. Riscul ar creşte mai mult în cazul în care nu s-ar respecta cerinţele şi regulile de păstrare a condiţiilor de igienă personală şi generală, a dezinfecţiei curente şi terminale în secţia de profil. Vreau să menţionez că nu doar medicii infecţionişti sunt expuşi unor contaminări cu anumiţi agenţi patogeni sau condiţionat patogeni, ci şi medici de alt profil: chirurgical, ginecologic, terapeutic, pediatric. Însă acest lucru nu ar trebui să ne îngrijoreze, atât timp cât ne îndeplinim datoria cu bună ştiinţă, profesionalism, cu mult respect şi dragoste faţă de pacienţii noştri suferinzi. Pe mine personal m-a determinat să aleg anume această specialitate faptul că este un domeniu interesant de explorat. Pacienţii sunt diverşi în plan de diagnostic, clinic, al complicaţiilor, iar aceasta ne oferă oportunitatea de a trata divers anumite maladii concomitente în acutizare existente la bolnavi în momentul spitalizării. 


-Care este tabloul clinic al secţiei pe care o conduceţi, ce maladii sunt cel mai des înregistrate şi ce categorie de vârstă este mai expusă?


-În secţia Boli infecţioase, care are o capacitate de 15 paturi, se tratează toate maladiile infecţioase existente la moment în ţară şi cele de sezon: maladii cu transmitere aerogenă (IRVA, gripă, oreion, varicelă etc.), maladii cu mecanism de transmitere fecal-oral (infecţii intestinale acute – BDA, toxinfecţii alimentare), cu mecanism de transmitere parenteral şi sexual (hepatitele virale B,C,D acute şi cronice, ciroze hepatice virale şi mixte subcompensate şi decompensate). În secţie, mai frecvent sunt înregistrate maladii precum hepatitele şi cirozele hepatice virale B,C,D cronice, afectând categoriile de vârstă cuprinse în limitele 20-65 de ani.


-Care sunt provocările/greutăţile pe care le întâlniţi în practica Dvs. în calitate de medic infecţionist?


-Greutăţile şi provocările în calitate de medic infecţionist vor fi, cred eu, în viitorul apropiat, legate de importul în ţară a unor maladii noi şi foarte periculoase, precum infecţia cu virusul Ebola, virusul Zica, febrele hemoragice, alte tulpini de gripă mult mai virulente şi agresive, alte parazitoze complicate întâlnite în ţările cu climă tropicală.


-Dacă ne referim la maladiile provocate de virusuri, bacterii şi ciuperci, care sunt cele mai des întâlnite şi cum le putem preveni?


-Cel mai frecvent se întâlnesc maladiile virale, urmate de cele bacteriene şi cele  provocate de fungi. Metodele de profilaxie includ respectarea unui mod de viaţă sănătos prin ridicarea imunităţii organismului, alimentaţia naturală, corect diversificată, bogată în vitamine, minerale, aminoacizi, evitarea contactului direct şi indirect cu anumiţi agenţi patogeni prin respectarea igienei personale (îndeosebi a mâinilor), protecţia individuală conştientă a populaţiei ce ţine de alimentare, boli cu transmitere sexuală, parenterală etc., ridicarea nivelului şi gradului de alertă în rândurile populaţiei despre anumite boli infecţioase prin intermediul buletinelor sanitare, ziar, radiou, televiziune, folosirea tratamentului indicat de către medic şi nu a autotratamentului (de exemplu: antibioterapia rezistentă cu instalarea unor maladii fungice).


-Bolile parazitare – cât sunt de periculoase şi cum putem şti că suferim de o maladie parazitară?


-Dintre bolile parazitare, cel mai frecvent sunt examinate helmintiazele: ascaridozele, lambliaza (Giardia) şi toxocaroza, care deseori este rezistentă la tratamentul existent în R. Moldova. Anterior au fost folosite în tratament preparate anthelmintice cu un risc sporit de toxicitate pentru organismul uman (de exemplu, cu afectarea ficatului). O maladie parazitară survine cu un tablou clinic divers, de la cel asimptomatic (mai frecvent) la simptome precum: apetit scăzut, scădere ponderală, dureri abdominale difuze sau localizate periombelical, cefalee, vertije, slăbiciuni generale, fatigabilitate, somn dereglat/superficial, insomnii, scaun instabil (diaree alternând cu scaun constipat sau terciform), prurit anal (în oxiuriază mai frecvent la copiii mici, preşcolari, şcolari), reacţii cutanate alergice (prurit cutanat, dermatite, urticarii etc.), tuse uscată cu disconfort retrosternal.


-Cât de importantă este alimentaţia în procesul de declanşare a unei boli parazitare? Care alţi factori influenţează apariţia acestora?


-Apariţia bolilor parazitare este influenţată de modul de alimentaţie şi trai: contactul direct cu animalele domestice (în special câinii şi pisicile), alimentele preparate termic insuficient (carnea, peştele), fructele şi legumele consumate nespălate sub jetul de apă curgătoare, nerespectarea regulilor de igienă personală, riscul crescut de reinfectare la contactul frecvent cu alţi bolnavi şi contactul direct şi indirect cu obiecte contaminate.


-Aţi avut cazuri de tratare a bolnavilor cu maladii infecţioase mai rar întâlnite, de exemplu boli tropicale?


-În perioada activităţii mele din cadrul Spitalului raional nu s-au adresat pacienţi cu simptome de maladii tropicale, însă au fost efectuate de către laboratorul de diagnostic investigaţii la malarie la unii pacienţi cu febră de etiologie neidentificată şi anamneză epidemiologică suspectă, reveniţi în Moldova de peste hotarele ţării, la solicitarea altor specialişti din Spitalul raional, diagnoză care nu s-a confirmat.


-Ce trebuie să ştie părinţii pentru a-şi feri copiii de maladiile infecţioase, mai ales în perioada de vacanţă?


-În perioada vacanţelor, în mod deosebit părinţii trebuie să-şi informeze copiii despre riscul infectării cu anumite boli infecţioase care pot apărea în cazul nerespectării regulilor de igienă personală, folosirea în alimentaţie a alimentelor alterate, aflarea în încăperile supraaglomerate, precum şi în cele dotate cu aer condiţionat, în spaţiile deschise şi bazinele acvatice nesalubrizate, contactul cu persoane ce au febră, simptome de coriză (tuse, strănut, rinoree), copii ce au sosit în ţară recent. Vaccinarea la timp a copiilor este o măsură menită să excludă riscul îmbolnăvirii prin boli infecţioase. În final, aş vrea să menţionez că orice persoană poate fi supusă unui risc de infectare cu anumite maladii infecţioase şi parazitare. Deci, dragi cititori, adresaţi-vă la timp la medic, informaţi-vă şi aveţi grijă de sănătatea Dvs.!


-Vă mulţumim pentru interviu!

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco