• Curierul de Hâncești

La o cafea cu Rodica Sîrbu, psiholog clinician la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală Hânceşti



„La psihiatru şi la psiholog se poate adresa orice persoană care s-a simţit vreodată depresivă, neînţeleasă, singură sau neajutorată”

-Rodica, pentru început, te-aş ruga să familiarizezi cititorii noştri cu activitatea Centrului Comunitar de Sănătate Mintală Hânceşti şi rolul psihologului clinician...


-Centrul Comunitar de Sănătate Mintală este un proiect naţional lansat de către Ministerul Sănătăţii, cu scopul de a oferi populaţiei Republicii Moldova un acces mai liber la serviciile ce ţin de domeniul sănătăţii mintale, prin prestarea serviciilor orientate spre prevenirea, depistarea precoce, oferirea tratamentului, executarea unei reabilitări profesioniste, precum şi promovarea modului sănătos de viaţă persoanelor cu tulburări psihice, dar şi persoanelor care au nevoie de un ajutor profesionist în ameliorarea unor dificultăţi ce ţin de starea psihică şi emoţională. Rolul psihologului în cadrul centrului este de a oferi servicii de reabilitare psiho-socială, menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii mintale. O altă funcţie pe care o prestează psihologul este oferirea unui spaţiu securizat şi confidenţial persoanelor ce au nevoie să-şi rezolve sau să discute anumite probleme, blocaje emoţionale, etc., prin intermediul intervenţiei sau a asistenţei psihologice încercându-se diminuarea trăirilor simţite de beneficiar.


-Care sunt tulburările psihice cele mai frecvente cu care se adresează pacienţii la Centru şi care sunt mecanismele ce le declanşează?


-Dacă e să facem un clasament al tulburărilor psihice cu care se adresează cel mai frecvent pacienţii, ar fi următorul: pe prima poziţie se află ​depresia, care este considerată şi boala sec. XXI, aceasta se caracterizează prin tristeţe, dispoziţie scăzută, lipsa de energie şi nedorinţa de a efectua activităţile zilnice. Pe al doilea loc se regăseşte ​anxietatea, aceasta se simte ca o stare de nelinişte permanentă, îngrijorare şi o teamă nemotivată ce produce un disconfort psihologic. Şi pe al treilea loc se clasează stresul, care este considerat un răspuns plin de nelinişte, de îngrijorare, frică la evenimentele pe care le întâmpină persoana în decursul vieţii. De regulă, aceste tulburări se pot declanşa în urma a trei factori/mecanisme: 1. evenimentele din viaţă – prezenţa factorilor de stres sau a evenimentelor psihotraumatizante cu semnificaţii importante pentru persoană; 2. mediul social sau societatea – şi aici ne referim la problemele ce există sau au existat în familie, stresul, oboseala şi rutina la locul de muncă, eşecurile, neîndeplinirea aşteptărilor dorite, etc; 3. factorul biologic – aici se include starea de sănătate, predispoziţia ereditară, vârsta.


-În societatea modernă, tulburările psihice afectează frecvent şi copiii. Care sunt motivele şi cum putem lupta cu acest fenomen?


-Da, într-adevăr, tulburările psihice pot afecta şi copiii, indiferent de vârstă. Tot mai mulţi psihologi sunt de părere că toate problemele ce ţin de sănătatea mintală iau startul din mica copilărie şi se pot agrava fie în adolescenţă, fie în viaţa adultă. Motivele ce duc la apariţia acestor trăiri patologice sunt multiple, şi aici putem reveni la factorii ce i-am descris puţin mai sus. Dar, totuşi, un factor important ce duce la dezvoltarea diverselor tulburări psihice, care este valabil în special în Republica Moldova, este necesitatea părinţilor de a pleca peste hotare din cauza instabilităţii din ţară. Copiii, în urma acestui fenomen, suferă cel mai mult, ei simt lipsa de atenţie, iubire, grijă şi suport din partea mamei şi a tatălui. S-a mai constatat că copiii care au părinţi alcoolici, părinţi autoritari şi care practică violenţa în familie, la maturitate pot dezvolta patologii psihice. Ca să combatem acest fenomen, este important ca toate organizaţiile publice să-şi facă bine meseria. Odată ce va fi regulă şi stabilitate în ţară, procentul persoanelor cu tulburări psihice se va diminua considerabil. Şi, desigur, să se adreseze la centrele de sănătate mintală pentru a efectua o consultaţie cu medicii specialişti.


-La ce ar putea duce acestea dacă nu sunt raportate şi tratate la timp?


-La schimbări semnificative negative, atât în plan psihic şi fizic, cât şi în plan social, familial şi profesional. Dacă intervenţia nu a avut loc la momentul potrivit, tulburarea se agravează şi devine un obstacol în funcţionarea normală a persoanei în viaţa de familie şi în societate. De asta, îndemn ca părinţii atunci când observă sau simt o schimbare în comportamentul copilului sau când copilul devine agresiv, iritat, izolat, conflictual, trist, să apeleze la specialiştii din domeniul sănătăţii mintale, pentru a se asigura că totul este în ordine sau pentru a cere careva recomandări pentru ameliorarea acestor simptome.


-Sunt zile numărate până la debutul anului şcolar. Încărcătura emoţională exercitată asupra elevilor datorită volumului mare de teme şi interacţiunea pe alocuri defectuoasă cu semenii îşi lasă amprenta asupra elevilor. Cum pot părinţii să-i ajute să facă faţă acestor provocări?


-Câteva recomandări pentru părinţi ar fi: ajută-l să-şi creeze o rutină a somnului şi să menţină o alimentaţie echilibrată şi sănătoasă; alcătuirea unui program zilnic care conţine activităţile pe care trebuie să le îndeplinească şi timpul alocat acestora poate fi benefic; rezervaţi timp şi pentru activităţile ce-i produc plăcere şi satisfacţie; iniţierea şi menţinerea unei relaţii şcoală-părinte; este recomandat ca în fiecare zi să aveţi rezervată o perioadă de timp pe care să o petreceţi împreună, discutând despre ce a fost la şcoală, cum a trecut ziua, ce dificultăţi a întâmpinat şi cum vede el soluţionarea acestora; încurajaţi-l în tot ceea ce face, oferiţi-i încrederea şi atenţia de care are nevoie, ascultaţi-l atunci când povesteşte un caz de conflict şi oferiţi-i punctul de vedere în soluţionarea problemei, dar să nu-l impuneţi, ci să-l lăsaţi singur să acţioneze aşa cum consideră.


-Totuşi, mulţi încă ezită să se adreseze unui specialist în tulburări mintale, psiholog sau psihiatru, pentru a rezolva o problemă, optând să lupte singuri sau să nu lupte deloc. Care sunt fricile ce inhibă adresarea pacientului la medicul specialist?


-Încă sunt prezente în societatea noastră prejudecăţi precum că la psiholog şi la psihiatru se adresează doar persoanele „nebune” sau care au tulburări psihice. Dar nu este chiar aşa. La psihiatru şi la psiholog se poate adresa orice persoană care s-a simţit vreodată depresivă, neînţeleasă, singură sau neajutorată. Indivizii ce întâmpină anumite probleme preferă mai mult să vorbească cu prietenii sau cu vecina, decât să vorbească cu o persoană străină (psiholog sau psihiatru). Diferenţa este că un psiholog are capacităţi de ascultare şi înţelegere şi o atitudine obiectivă asupra situaţiei. Psihologul este persoana care acceptă necondiţionat şi niciodată nu şi-ar permite să judece acţiunile beneficiarului. Deci, a te prezenta la psihiatru şi la psiholog nu este un semn de boală, ci dimpotrivă, este un indicator al unei minţi sănătoase şi a unei responsabilităţi faţă de sine.


-În calitate de tânăr specialist, care sunt problemele cu care te confrunţi în activitate şi cum le vezi soluţionarea?


-Cea mai mare problemă cu care se confruntă Centrul Comunitar de Sănătate Mintală este insuficienţa de spaţiu. Pentru 6 specialişti sunt oferite doar 3 cabinete, unde îşi desfăşoară activitatea cei doi psihiatri şi asistentele medicale, iar în cel de-al treilea activează psihologul, logopedul şi un alt psiholog de la alt centru. Datorită acestor obstacole, centrul nu-şi poate îndeplini misiunea în totalitate, or pentru ca să desfăşori activitatea de psiholog este nevoie de un loc sigur, permanent, ce respectă confidenţialitatea şi drepturile beneficiarilor. Soluţia este ca autorităţile publice să ofere o mai mare importanţă sănătăţii mintale şi să o perceapă ca fiind un punct important în menţinerea unei societăţi adecvate şi sănătoase. O altă soluţie ar fi ca cei responsabili de oferirea locurilor de muncă să se asigure că dispun şi de spaţiu şi condiţii optime de lucru pentru angajaţi.


-Mulţumim pentru interviu!

-Vă mulţumesc şi eu pentru această inedită colaborare!

Elena ZAIŢEV

568 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco