• Curierul de Hâncești

La o cafea cu Sergiu Mandiş, profesor, LT „Şt. Holban” Cărpineni, „Pedagogul anului 2018”

„Am considerat că e o datorie să-mi ajut consătenii să-şi cunoască istoria naţională prin intermediul pedagogiei, iar prin cercetare - istoria Cărpinenilor”


-Dle Mandiş, recent, în urma competiţiei celor mai bune cadre didactice din raion, v-aţi învrednicit de titlul „Pedagogul anului 2018”. E rezultatul muncii, al vocaţiei sau o combinaţie reuşită dintre ambele?


-Mai degrabă al vocaţiei. Vocaţia pentru mine înseamnă muncă făcută cu iubire. Orice am face sau am întreprinde, trebuie făcut cu mult suflet, cu dăruire, din plăcere şi cu pasiune. Desigur, mai e nevoie de curaj şi perseverenţă. De la profesorii mei din Timişoara, unde mi-am făcut studiile universitare, am învăţat un proverb irlandez de care mă conduc în viaţă: suntem prea săraci ca să ne permitem lucruri proaste. Deci, tot ceea ce realizăm trebuie să fie cu gust şi de calitate. La ultima probă a concursului „Pedagogul anului”, ce s-a desfăşurat la Ciuciuleni, am cunoscut printre concurenţi pedagogi foarte buni. Mă bucură faptul că raionul are astfel de cadre, dar concursul e concurs... Mulţumesc cu această ocazie iniţiatorilor şi organizatorilor acestui concurs în frunte cu dna Valentina Tonu, şefa Direcţiei Învăţământ Hânceşti, care susţin şi promovează procesul educaţional şi în acest mod aduc calitate profesionismului pedagogic din raion. De asemenea, ţin să aduc mulţumiri dnei Tamara Macari, directorul Liceului Teoretic ”Ştefan Holban” Cărpineni, care a venit cu iniţiativa ca eu să particip la acest concurs, precum şi tuturor colegilor care m-au susţinut.

-De ce aţi ales pedagogia? Aţi avut un exemplu pe care aţi dorit să-l urmaţi? Cine v-a influenţat în decizia de a îmbrăţişa această frumoasă profesie?

-De fapt, a fost o întâmplare. În anii ’89 cu toţii ne puneam întrebarea identităţii noastre naţionale, aşa am hotărât să aflu adevărata istorie a neamului nostru direct de la sursă, din Timişoara - oraşul libertăţii. Acolo am avut nişte profesori de excepţie şi nişte colegi minunaţi, care m-au susţinut şi pe care îi respect foarte mult. Grupul nostru a fost orientat mai mult spre cercetare decât spre pedagogie, dovadă că majoritatea colegilor mei îşi desfăşoară în prezent activitatea la Muzeul Bănăţean şi la Universitatea de Vest din Timişoara. În ceea ce ţine de pedagogie, aş vrea să mulţumesc mamei mele - Eudochia Holban, care la 5 martie a împlinit frumoasa vârstă de 69 de ani, ea însăşi activând toată viaţa pe tărâmul pedagogic în funcţia de şefă a Grădiniţei nr.3 din Cărpineni. Ea m-a îndrumat, mi-a insuflat vocaţia şi tactul pedagogic. Reîntors acasă în 1996, am avut susţinerea doamnei director de atunci Elisaveta Cojocaru. Aici am îmbinat pedagogia cu cercetarea. Am considerat că e o datorie să-mi ajut consătenii să-şi cunoască istoria naţională prin intermediul pedagogiei, iar prin cercetare - istoria Cărpinenilor, pe care am avut-o ca temă de licenţă. Am petrecut câţiva ani la Arhiva Naţională, unde am studiat cca 80% din actele cu referire la Cărpineni, iar anul acesta îmi propun să le fac publice pe pagina web carpineni.ro.


-Dvs. activaţi în calitate de profesor de istorie în LT “Şt. Holban” Cărpineni de mai bine de 20 de ani. Dacă aţi face o retrospectivă, care momente/realizări vă sunt deosebit de dragi?


-Din cei 22 de ani de activitate, 16 ani am activat ca profesor de informatică, de aceea sunt mai mult cunoscut printre colegi ca profesor de informatică. În 2006 am refuzat să predau istoria integrată, profund politizată de regimul comunist şi am activat la primăria Cărpineni în funcţia de viceprimar. Abia după 2010 mi-am reluat activitatea de istoric, pe care am reuşit să o îmbin cu informatica. În acest sens, am atras în şcoală proiecte de peste 32.000$ finanţate de Fundaţia Soros. În 2004 – 11 computere, în 2013 - Clasă Multimedia cu 20 de tablete pentru elevi, notebook, tablă interactivă, în 2016 - Crearea Centrului de Resurse Electronice pentru Dezvoltarea Educaţiei, prin care am reuşit să creez pagina web a instituţiei – liceu.carpineni.ro, iar anul acesta printr-un nou proiect vom instrui 24 de elevi în domeniul jurnalismului, pentru buna funcţionare a paginii web. Un rol important în activitatea mea l-am consacrat promovării imaginii instituţiei şi localităţii. Astfel, în 2005, am propus ca liceului să i se confere numele lui Ştefan Holban, distinsă personalitate a comunei Cărpineni din perioada interbelică: învăţător, deputat în Sfatul Ţării care acum 100 de ani a votat Unirea, preşedinte al Asociaţiei Învăţătorilor şi prefect al judeţului Lăpuşna, avocat şi deputat în Parlamentul de la Bucureşti, un om de o modestie rară. Aş da doar un exemplu: în anii crizei economice mondiale, după campania electorală, Ştefan Holban în 1932 a fost singurul deputat din Parlamentul României care a întors banii pe care nu i-a cheltuit în campania electorală. În 2006, cu susţinerea financiară a dlui Eugen Holban (fiul lui Ştefan Holban) de la Paris, am reuşit să instalăm un bust al acestui om distins în liceu. Încă în timpul vieţii dlui Eugen Holban bunurile acestuia şi biblioteca cu peste 300 de volume au fost donate liceului, reuşind în prezent să creez un muzeu al familiei Holban. Deja al treilea an organizăm concursul „Moştenire”, iniţiat de Eugen Holban, ce se va desfăşura permanent la Cărpineni. Prin aceasta consider că am reuşit să restabilesc istoria şi să aduc familia Holban acasă, la Cărpineni.


-Sistemul de învăţământ din ţara noastră a trecut prin diferite reforme. Pe care dintre acestea le consideraţi reuşite şi de ce condiţii trebuie să dispună profesorii pentru a desfăşura un proces educaţional la nivel, dar şi să aibă satisfacţie în urma activităţii pe care o practică?


-Reformele au fost totdeauna benefice societăţii şi niciodată nu au fost suficiente. Societatea e mereu în mişcare şi trebuie să ne adaptăm noilor realităţi. De aceea susţin continuitatea reformelor pentru a rezolva în continuare ce nu s-a reuşit şi pentru a le îmbunătăţi. Donald D. Quinn spunea că „dacă te gândeşti la un doctor, avocat, care să lucreze cu 30 de oameni în acelaşi timp, fiecare cu nevoi diferite, printre ei aflând-se şi unii care nu sunt dornici şi dau naştere la probleme diferite, iar doctorul, avocatul trebuie să-i trateze pe toţi cu toată competenţa, ... atunci poate că ai putea să-ţi dai seama ce înseamnă slujba de profesor”.

Munca profesorului este una titanică, căci trebuie necontenit, an de an, să urce spre culmi înalte şi luminoase sute de copiii. Pentru aceasta, profesorul trebuie să posede o serie de virtuţi pentru a fi un model de urmat, un deschizător de noi drumuri în lumea nemărginită a cunoştinţelor, să arate impecabil şi alături de elevi trebuie să studieze mereu şi el pentru a fi în pas cu modernitatea. Chirurgul nu face operaţie cu bisturiul de acasă, muncitorul nu se duce la lucru cu instrumentele sale, din păcate, profesorul trebuie să-şi facă planurile şi să-şi procure materialele necesare desfăşurării actului didactic din propriul salariu.


Există unele profesii ce beneficiază de subvenţii pentru muncă în condiţii nocive. Oare munca profesorului nu-i este dăunătoare sănătăţii? Nu el, profesorul, îşi expune cel mai mult riscului văzul, atunci când verifică zeci de caiete? Nu el este expus cel mai mult stresului şi bolilor sistemului nervos, când trebuie să lucreze cu peste 30 de elevi în clasă? La aceasta ar trebui să se gândească când este apreciată munca profesorilor. Reformele ar trebui să atragă şi nu să sperie copiii celor ce le iniţiază. Dacă afirmăm că suntem o naţiune pe ambele maluri ale Prutului şi dorim să ne integrăm în Europa, atunci să dovedim aceasta prin fapte concrete. Cele două ministre ale Educaţiei să elaboreze aceleaşi manuale şi acelaşi curriculum care să corespundă normelor educaţionale europene, cel puţin la orele de istorie.


-Pe lângă pedagogie, dvs. vă implicaţi activ în proiecte şi activităţi extraşcolare, cum ar fi, de exemplu, stabilirea parteneriatelor locale. Despre ce este vorba? Sunt şi acestea modalităţi de a educa tinerele generaţii?


-Democraţia are nevoie de activism civic. Otto von Bismarck spunea: „E mai important să faci istorie decât să o scrii”. Asta încerc să cultiv în discipolii mei: activismul civic. Să facă istorie indiferent de ce funcţii sau profesii vor îmbrăţişa: inginer, programator, actor, şi să lase pe seama noastră, a istoricilor, descrierea faptelor lor. Luna aceasta am început un nou proiect cu finanţare de la Fundaţia Soros, pentru consolidarea parteneriatului local dintre actorii educaţionali comunitari. Vom organiza cu Consiliul Elevilor acţiuni pentru consolidarea parteneriatelor dintre liceu cu grădiniţa şi elevii claselor primare având tematica ”Viaţa are prioritate” ce constă din crearea a 3 treceri pietonale de acces spre instituţiile menţionate, instruirea preşcolarilor cu regulile de circulaţie rutieră şi instruirea elevilor claselor primare în domeniul protecţiei civile în timpul calamităţilor; cu cele 2 gimnazii din localitate sub egida ”O minte sănătoasă într-un corp sănătos”, dar şi pentru sărbătorirea Zilei Tricolorului, când, în data de 27 aprilie, vom organiza un maraton ciclistic al tricolorului ce se va încheia cu întreceri sportive pe Stadionul Central din Cărpineni.


La 29 aprilie vom desfăşura în Liceul Teoretic „Ştefan Holban” ediţia a XXV-a, jubiliară, a concursului naţional de eseu la limba română şi istorie, pentru prima dată organizând şi o secţiune pentru românii din diasporă. Acest concurs a fost iniţiat de Eugen Holban acum 25 de ani, iar în prezent este organizat de Alianţa pentru Susţinerea Basarabiei din Franţa, prezidată de Gheorghe Furdui. Oaspete de onoare şi în acest an îl vom avea pe europarlamentarul Maria Grapini. Îndemn elevii din raion să participe la acest concurs pentru a-şi verifica capacităţile, dar şi pentru a spori imaginea şi prestigiul raionului nostru peste hotare. Detalii despre concurs se pot găsi accesând pagina web a Direcţiei Învăţământ Hânceşti. Premianţii vor beneficia de excursie în Franţa, România şi R. Moldova.


În 2015 am organizat cu elevii maratonul ciclistic în data de 9 Mai - Ziua Europei, unde un grup de elevi cu drapelul Uniunii Europene au mers cu bicicletele pe traseul Cărpineni-Lăpuşna-Leuşeni-Huşi tur-retur. Anul acesta avem un nou proiect prin care vom aduce la cunoştinţă tinerilor din satele vecine Cărpinenilor valorile Uniunii Europene şi vom sărbători împreună de 9 Mai - Ziua Europei la Cărpineni, având ca invitaţi ambasadori ai statelor Uniunii Europene. De asemenea, organizez cu elevii excursii la Muzeele de Istorie din Chişinău şi participăm la diverse flashmob-uri de acţiune civică. Cu suportul financiar al Alianţei pentru Sprijinirea Basarabiei, deja de 2 ani, împreună cu cei care participă la concursul „Moştenire”, s-au organizat excursii la Iaşi, Târgu Neamţ pentru a vedea Cetatea şi Mănăstirea Neamţ, casa lui Ion Creangă, casa şi mormântul Veronicăi Micle, pădurea de aramă din poezia lui Mihai Eminescu; la Ipoteşti, Botoşani pentru a vedea casa lui Mihai Eminescu şi lacul cu nuferi, tot la Botoşani mergem să depunem flori la mormântul celui ce poartă numele liceului – Ştefan Holban. De asemenea, nu putem să nu trecem pe la Cetatea de scaun a Moldovei – Suceava, vizităm capodoperele Moldovei: Moldoviţa, Suceviţa şi Putna, unde odihneşte Marele Ştefan. Toate acestea le fac pentru ca elevii să cunoască că avem cea mai frumoasă ţară, pe care Papa Ioan Paul al II-lea a numit-o Grădina Maicii Domnului, şi care se întinde de la Nistru la Tisa şi de la Marea Neagră la Dunărea Albastră.


-Ce aşteptări aveţi de la etapa republicană a concursului şi cât de stimulatoare vă par premiile - sunt pe măsura muncii depuse de un profesor?


-Munca profesorului cred că nu poate fi măsurabilă, roadele ei pot să fie şi peste un an, dar şi peste 20 de ani. Nu pentru stimulare am participat la acest concurs. Nici nu ştiam la început de premiere. E plauzibil faptul că concursul există şi contribuie la afirmarea măiestriei profesionale pedagogice. „O şcoală în care profesorul nu învaţă şi el - e o absurditate” afirma Constantin Noica. Ţin să mulţumesc, că prin organizarea acestui concurs, se ţine vie flacăra învăţării în rândul profesorilor, care să o poată transmite mai departe viitorului nostru – tinerii.


-Şcoala secolului XXI se vrea una prietenoasă copilului, modernă şi în pas cu tehnologiile. Cum o vedeţi Dvs. şi ce mesaj le-aţi lăsa tinerilor pentru a-i motiva să studieze şi să contribuie la dezvoltarea comunităţii?


-Pot afirma că Liceul Teoretic „Ştefan Holban” este o astfel de şcoală, care promovează modernismul şi tehnologiile, fără să uite să dezvolte la elevi dragostea faţă de valorile naţionale şi locale. Cu susţinerea Elveţiei, SUA, UE, PNUD s-au realizat condiţii optime de studiu pentru elevi. Prin participarea la diferite proiecte liceul beneficiază de un laborator de fizică modern, a fost înfiinţat un club de robotică. De asemenea, sunt mai multe cercuri ce promovează sportul, tradiţiile şi valorile naţionale. Tinerilor le doresc ca în tot ceea ce fac să depună suflet şi pasiune. Să nu uite de calitatea cea mai de preţ – Omenia. Să fie uniţi şi să muncească zi de zi pentru a face Terra cea mai frumoasă operă de artă din Univers!


-Vă mulţumim pentru interviul interesant şi vă dorim succes la etapa republicană a concursului „Pedagogul anului”.


-Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru munca pe care o depuneţi şi pentru contribuţia pe care o aduceţi prin intermediul acestei rubrici la identificarea valorilor autohtone şi la sporirea imaginii raionului Hânceşti.



Elena Zaițev

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco