• Curierul de Hâncești

La o cafea cu Svetlana Copăceanu, directorul Casei de Cultură Cioara


„Cântecele şi dansurile populare creează punţi de legătură între generaţii”

-Dna Copăceanu, Casa de cultură dintr-o localitate rurală este centrul cultural al comunităţii. Ce activităţi desfăşoară instituţia din localitatea Dvs. cu diferite ocazii şi care este menirea acesteia?


-La noi în localitatea Cioara, chiar dacă Casa de cultură acum nu este într-o stare tocmai bună, totuşi ne străduim să desfăşurăm activităţi culturale cu diferite ocazii. Începând cu promovarea tradiţiilor de iarnă, când copiii cu mare bucurie aşteaptă să ne încânte cu colinde şi urături din cele mai frumoase, continuând cu sărbătoarea de Dragobete, Ziua internaţională a Femeii, ş.a. Un eveniment important pentru locuitorii satului Cioara este comemorarea eroului Sergiu Andreev, căzut în conflictul de pe Nistru, care se desfăşoară în fiecare an pe data de 12 iulie. N-am să trec cu vederea nici sărbătoarea Hramul satului (Sf. Prooroc Ilie), unde de dimineaţă începem cu slujba liturghiei la biserică şi continuăm cu diferite activităţi cultural-sportive: întreceri sportive, şi anume fotbal, trânta la hulub, iepure, cocoş şi berbec, apoi continuăm cu un program artistic, cadouri pentru nou-născuţi, menţionarea familiilor care îşi marchează nunta de argint, de aur şi, nu în ultimul rând, Hora mare. Desigur, am să menţionez şi participarea la diferite festivaluri raionale, cum ar fi: festivalul tradiţiilor de iarna, festivalul pascal „Hristos a înviat”, „Toamna de aur”, „La poarta Ţării” în satul Leuşeni, „Bujorel floare de dor, dulce-i pâinea din cuptor”, unde am participat cu expoziţie de panificaţie, ş.a.


Prin aceste activităţi, eu împreună cu administraţia publica locală, biblioteca publică încercăm să punem în valoare tot ce este mai frumos şi să demonstrăm că prin păstrarea acestor valori ale neamului poporul nostru va dăinui mereu.

-Cum credeţi, migraţia cetăţenilor şi scăderea natalităţii îşi pun amprenta pe activitatea instituţiilor de cultură? Cu ce alte probleme se mai confruntă o Casă de cultură rurală?


-Desigur, migraţia şi scăderea natalităţii este problema principală a întregii ţări, deci şi a localităţii noastre. Pe an ce trece rămân tot mai puţini locuitori, mulţi pleacă peste hotare împreună cu familia pentru un trai mai bun, căutând un loc de muncă mai bine plătit. Pe lângă alte probleme, pentru Casa de Cultură a satului Cioara problema principală este sala de festivităţi, care se află într-o stare avariată şi în care, din păcate, nu putem desfăşura activităţi.


-Cine sunt oamenii de cultură din s. Cioara, meşteri populari sau promotori ai tradiţiilor şi obiceiurilor cu care colaboraţi şi cu care se mândreşte localitatea?


-Fiecare localitate îşi are personalităţile sale, aşa şi noi ne mândrim cu regretatul Toma Vasile, poet, autor al cărţilor: „Între iubire şi nimic” (2006), „Osanale la pachet” (2008), „Mesaje din orfelinat” (2009), „Tablete pentru a fi” (2011). Ne mândrim şi cu bunele noastre gospodine, care cu dăruire participă de fiecare dată când este vorba de activităţi culturale în localitate sau în raion şi am să menţionez pe dna Vera Sîngereanu, meşter popular la împletitul din lână, Anastasia Zagrencu, care croşetează din diferite fibre, Alexandra Prodaniuc, meşter popular la împletitul pâinii, Eugenia Gatman, meşteriţă în diferite cusături manuale, Eugenia Cosovan, meşter popular în pregătirea bucatelor.


-Dvs. sunteţi şi conducător artistic al Ansamblului folcloric de copii „Crenguţă de busuioc”. Ce valori vă străduiţi să le cultivaţi copiilor interesaţi de folclor şi muzica populară?


-Ansamblul „Crenguţă de busuioc” este format dintr-un un grup de copii amatori de la noi din localitate şi, deşi nu este un colectiv cu titlu model, sunt dornici de să studieze folclorul nostru autentic. Este un grup din 12 membri şi activează din 2015. Avem în repertoriu cântece şi dansuri folclorice. Izvorâte din experienţa şi înţelepciunea de viaţă, din bucurie sau durere, din năzuinţele şi dorurile poporului, din dragostea pentru frumos, toate acestea transmit şi creează punţi de legătură între generaţii. Tradiţiile, obiceiurile, portul popular şi folclorul sunt comori inestimabile, care definesc un popor, făcându-l unic şi nemuritor. Nimic nu este mai important pentru un neam decât să ia cunoştinţă de sine cât mai exact şi pe acest temei să-şi asigure o integrare cât mai armonioasă în lume. De mică am iubit muzica populară şi ţin foarte mult la folclorul nostru autentic, de aceea, fiind conducătorul artistic al acestui ansamblu de copii, mi-am pus scopul de a cultiva şi promova cultura naţională în rândurile celor tineri prin cântecele şi jocurile noastre strămoşeşti. Nu am studii muzicale, dar colaborez cu profesorul de muzică şi directorul şcolii muzicale din c. Lăpuşna, dl Viorel Tiron, care mă ajută cu aranjamentul muzical pentru melodiile selectate în repertoriu, alcătuind negativele acestora, inspirate din culegeri de folclor sau chiar din internet.


-De asemenea, mai faceţi parte din Ansamblul de dansuri populare „Flori de lămâiţă”, alături de colegii Dvs. din raion ce activează în domeniul culturii. Dansul popular este o pasiune sau o modalitate de a perpetua această artă şi a-i motiva pe tineri să vă calce pe urme?


-După cum am menţionat, îmi place tot ce ţine de folclor şi, fiind conducătorul acestui grup de copii, le transmit cu dăruire tot ce am învăţat, căci prin aceasta noi păstrăm şi valorificăm patrimoniul cultural al neamului nostru. Dansul este o pasiune, dar şi o modalitate de a cultiva dragostea faţă tot ce e frumos. Fiind şi membră a Ansamblului de cântece şi dansuri folclorice „Flori de lămâiţă”, am avut marea bucurie să cunosc oameni deosebiţi şi cu suflet mare, de la care am avut multe de învăţat şi care m-au ajutat în munca pe care o fac zi de zi. Am să-i menţionez pe Ana Dumitraş, Mihai Sîrbu, Veronica Briceag-Pîrău, Ion Negru ş.a.

Folclorul poate fi conservat prin cultivarea unui sentiment de respect şi apartenenţă, conştientizarea valorii pe care o are cultura tradiţională, educarea în acest spirit a copiilor noştri, dar şi prin intermediul persoanelor publice, organizaţiilor neguvernamentale sau al administraţiilor publice. Alături de colegii din ansamblul „Flori de lămâiţă” am participat la mai multe festivaluri raionale, naţionale şi chiar internaţionale, cum ar fi: „Rampa teatrală”, „Rosalia”, „La poale de codru”, „Festivalul horelor”, „Prahova iubeşte Basarabia”, ediţia a IV-a ş.a.


-În finalul discuţiei noastre, v-aş ruga să ne împărtăşiţi unele momente din activitatea Dvs. de care vă mândriţi sau de care vă amintiţi cu bucurie?


-Deşi în această funcţie sunt de patru ani, am avut parte de multe evenimente frumoase, cum ar fi participarea la festivalul raional „Mioriţa” în s. Leuşeni –concurs gastronomic, la Festivalul pascal „Hristos a înviat”, ediţia 2014, 2019, concursul „Cântecul, bucuria vieţii mele” în memoria Angelei Păduraru, ediţia a V-a. Un eveniment important şi o experienţă deosebit de plăcută am avut-o participând recent la emisiunea „O nouă zi”. În încheiere, vreau să menţionez că mă mândresc cu neamul meu, cu oamenii minunaţi din localitatea noastră, deoarece ei sunt, de fapt, bogăţia cea mai mare pe care o are o comunitate. Îi voi iubi mereu!

-Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim mult succes în frumoasa Dvs. activitate!


Elena ZAIŢEV

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco