• Curierul de Hâncești

La o cafea cu Tatiana Lazar, co-fondator „Tatrabis”, operator turism receptor în Moldova,


La o cafea cu Tatiana Lazar, co-fondator „Tatrabis”, operator turism receptor în Moldova, originară din s. Mingir

„Satul meu de baştină, Mingir, este un fel de Toscana, unde aş vrea să aduc un concept de stână turistică, pentru a le oferi turiştilor caş proaspăt, urdă şi brânză”

-Dna Tatiana Lazar, deşi sunteţi jurnalist de profesie, aţi făcut din turism meseria vieţii. De ce v-aţi orientat pe acest segment? Jurnalismul nu a fost la fel de promiţător?

-Îmi place să comunic, să descopăr oameni interesanţi, sunt curioasă, dornică de a descoperi ceva nou în fiecare zi şi probabil din acest motiv am ales să merg la ziaristică... Între timp, a avut loc o schimbare cumva firească spre un domeniu care doar la prima vedere pare a fi departe de jurnalism, dar, de fapt, studiile la jurnalism îmi ajută foarte bine la promovarea Moldovei în afara ţării. Activitatea mea în turism am început-o cu un curs de instruire la Facultatea de turism din Cairo, Egipt. Acum 15 ani, părea un vis să ajung în topul operatorilor incoming (care practică turismul receptor, pentru turiştii străini care vor să viziteze ţara noastră), mai ales că mai mult de 90% din colegii din turism ajutau moldovenii să se odihnească în afara ţării şi ne priveau ca pe nişte naivi. Astăzi sunt mândră că am ales să fac afacere din pasiunea mea pentru tot ce este frumos în ţara mea, pentru autentic, rustic şi promovez cu mare drag Moldova la expoziţiile internaţionale.



-Sunteţi de baştină din s. Mingir, unde v-aţi născut şi v-aţi făcut studiile. Cum s-a dezvoltat localitatea în anii de când aţi plecat de acolo şi ce credeţi că ar mai fi necesar pentru îmbunătăţirea vieţii locuitorilor?

-Multe s-au schimbat în satul meu de baştină, dacă ar fi fost să nu se schimbe ar fi şi mai bine. De exemplu, biserica din sat este una deosebit de frumoasă. Mai ales că este una din puţinele din ţară care nu a fost închisă niciodată pe parcursul a 200 de ani de la deschidere. Ultima dată când am fost acasă, am observat că pe acoperişul de la intrare a fost adăugat un element nou care nu pare firesc şi ştirbeşte, în viziunea mea, originalitatea şi integritatea arhitecturală a acestui lăcaş. Sau, de exemplu, casele din Mingir sunt înfrumuseţate cu struguri, viţă de vie sau pomul vieţii. Găsesc asta deosebit de frumos şi mi-ar plăcea ca aceste case să le păstrăm dacă nu suntem în stare să construim altele noi tot în aşa stil. Ador porţile lucrate în lemn şi nu înţeleg de unde s-au luat gardurile din beton care nu au nici o legătură cu tradiţiile noastre. În satul nostru avem Casă de cultură care pe timpuri era foarte frumoasă, are mozaică frumoasă, decor din gips cum era moda pe timpuri, dar a suferit şi ea schimbări, din păcate. Se întâmplă să avem turişti care se uită la aşa clădiri sau monumente şi discută între ei, întrebându-se cum de li s-a ridicat mâna moldovenilor să distrugă aşa opere de artă...




-Acum 15ani, când aţi intrat „în pâine” în domeniul turismului, R. Moldova era atractivă din punct de vedere turistic? Ce obiective turistice le propuneţi vizitatorilor străini care doresc să ne descopere ţara?

-Puţini care ştiau de ţara noastră pe timpuri. Chiar foarte puţini şi deseori eram confundaţi cu Maldive. Sunt 2 categorii de turişti, care trebuie să bifeze că ei au vizitat o ţară şi au deja peste 150 vizitate sau din acei care vor cât mai mult să cunoască despre cultura, gastronomia, vinul şi tradiţiile moldovenilor. Chiar şi în turism există modă şi acum la modă este cuvântul Experienţă. Pe timpuri turiştii erau duşi la muzee, vedeau anumite monumente şi desigur vizitau galeriile subterane pline cu vin de la Cricova sau Mileştii Mici. Acum tot mai puţini vor să ajungă la muzeu şi dimpotrivă vor să vadă viaţa reală din Moldova. În loc de muzee merg la piaţa agricolă ca să cunoască ce cultivă şi ce mănâncă localnicii. Desigur, cele mai frumoase fotografii le fac la tarabele cu făina pentru măligă şi harbuz murat! Avem turişti care chiar dacă sunt la pensie, aleg vacanţa activă în Moldova şi merg pe zi câte 10-15 km, bucurându-se de aer curat, linişte şi natura frumoasă. Astfel de trasee sunt cel mai greu de oferit, pentru că, cum nu l-ai gândi, oricum treci pe lângă o gunoişte de unde zboară pungi de plastic aiurea pe câmp sau o clădire veche foarte frumoasă, dar distrusă şi parcă devine o parte din felul de a fi al moldovenilor.


-Una dintre direcţiile pe care le exploatează agenţia Dvs. este turismul ecologic. Avem turism ecologic? Ce presupune acesta?

-Ne-am propus să nu mai oferim apă în sticle de plastic, să oferim doar meniu local caracteristic zonei unde ne aflăm, din produse de sezon crescute de producătorii noştri. Cred că e o întrebare grea la care v-am răspuns deja despre turismul ecologic, unde ar fi bine să avem o campanie de ţară nu cum să ieşim în parc să strângem gunoiul, dar cum să facem să nu-l aruncăm...


-De ceva timp, şi raionul Hânceşti face parte dintr-un traseu turistic. Avem potenţial de dezvoltare, şi dacă da, în ce direcţii?

-Principalul obiectiv turistic care se bucura de sonoritate este Conacul Manuk Bey, dar şi Vinăria Hânceşti. La Pereni am fost deja în turul de inspecţie la domnul Nicolae Tronciu, care are o podgorie numai bună de admirat. La Dancu avem un producător de caşcaval şi la Cioara mi-ar place să pot oferi un traseu pe bicicletă printre câmpurile de salvie, mărar sau levănţică. Dar e puţin. Ideal ar trebui să mai existe câteva pensiuni sau şi mai bine agropensiuni, unde turiştii să vadă şi să poată participa şi ei de rând cu producătorii la anumite activităţi. De exemplu, caut să duc turiştii la o prisacă, unde să li se povestească despre viaţa albinelor şi să deguste miere. Sau să culeagă piersici din livada proprie şi împreună cu gospodina casei să înveţe a face magiun pe care să-l poată lua acasă. Sau să vadă cum se ţese la stative. Sau să culeagă poamă, sau să înveţe a dansa ca moldovenii. Dacă există la noi în raion gospodari care ar fi gata să primească turiştii, îi rog să-mi dea de ştire ca să pornim un frumos traseu acasă la noi. Trebuie să adaug că nu venim doar o dată şi ar trebui să ne ofere ceva gratis. E vorba de pus pe roate o mică afacere.



-Ce experienţe putem prelua din afară în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului rural?

-Sincer să vă spun, cel mai frumos ce avem noi în Moldova sunt satele noastre. Satul cu tot ce încă mai are: mâncare gustoasă, case cu verandă, porţi făcute de lemnari, covoare ţesute, beciuri cu vin şi conserve, fântâni pe la poartă, livezile în floare, lanuri de floarea-soarelui cât vezi cu ochii, etc. Acum, cel mai mult avem nevoie să conservăm această bogăţie şi s-o păstrăm. Din afară eu m-am inspirat şi vreau să aduc în satul meu de baştină un concept de stână turistică. Satul Mingir este foarte frumos, eu zic ca e un fel de Toscana, o regiune din Italia, are dealuri şi văi, podgorii şi lanuri nemărginite de floarea soarelui. Dar mai trebuie să răspundem la întrebarea ce vor face turiştii în sat? Mi-am propus să le ofer caş proaspăt, urdă şi brânză. Dar şi posibilitatea de a merge cu oile la păscut sau să ţină în braţe mieluţii. Unii turişti chiar ne-au cerut să facă ceva deosebit şi mai rar întâlnit în cerinţe - să participe la tunsul oilor. Turistul de azi nu este interesat doar de vinul şi bucatele care le degustă, ci mai mult tinde să descopere teritoriul, tradiţiile şi istoria locului, vrea să cunoască şi să discute cu producătorii, să afle reţetele locului şi astfel se creează o legătură unică. Pentru 2020, mi-am propus să promovez Hânceştiul ca regiune eno-gastronomică şi să conectez la traseul turistic cât mai mulţi producători. Mi-ar place să avem un brand gastronomic, care ar da valoare prin intermediul elementelor locale. Turismul poate conecta producătorii şi consumatorii, astfel contribuind în termeni minimi la dezvoltarea regiunii noastre.


-Vă mulţumim pentru interviul captivant şi vă dorim realizări frumoase la promovarea ţinutului nostru!


Elena ZAIŢEV

0 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco