• Curierul de Hâncești

La o cafea cu Vera Munteanu, medic endocrinolog, CS Hânceşti

„Efectuarea anuală a analizei de glucoză în sânge este foarte importantă pentru depistarea precoce a diabetului, mai ales pentru persoanele peste 40 de ani”

-Dna Munteanu, anual, la 14 noiembrie, este marcată Ziua Mondială a Diabetului, boală care a devenit o adevărată epidemie la nivel mondial. Ce spun statisticile la nivel local vizavi de numărul bolnavilor pe categorie de vârstă şi sex?


-Într-adevăr, epidemia mondială de diabet zaharat este o realitate alarmantă și extrem de periculoasă. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), către anul 2025, numărul diabeticilor în lume va atinge 380 mln.Numărul bolnavilor de diabet creşte progresiv şi se dublează cu fiecare deceniu. Epidemia de diabet este corelată cu epidemia de obezitate și suprapondere, care sunt prezente la 1,7 miliarde persoane adulte, la care se adaugă cel puțin 155 milioane de copii obezi sau supraponderali. Factorii de risc nutriţionali, precum consumul excesiv de grăsimi saturate şi grăsimi trans, zaharuri şi sare, consumul redus de fructe şi legume, precum şi inactivitatea fizică au devenit cauzele principale pentru povara diabetului zaharat de tip 2. În Republica Moldova, 56% din populație sunt supraponderali, iar 23% dintre persoane sunt obeze, proporţia femeilor obeze fiind de 1,6 ori mai mare decât cea a bărbaţilor. Circa o treime din populație consumă produse alimentare procesate cu conținut sporit de sare, iar 66% –  mai puțin de 5 porții de fructe și/sau legume. De asemenea, 12% dintre persoane au glicemia bazală ridicată, iar circa 30% au colesterolul total ridicat. Patru din zece persoane au tensiunea arterială ridicată și doar 24% dintre aceștia se află sub medicație pentru hipertensiune arterială.

Actualmente, în Republica Moldova se înregistrează circa 100 mii de bolnavi cu diabet zaharat manifestat. În acelaşi timp, numărul persoanelor cu diabet „latent” este de 2-3 ori mai mare. Astfel, numărul total al diabeticilor depăşeşte 100 mii. În structura pacienţilor cu diabet zaharat, 5-10% sunt copii şi adolescenţi cu diabet tip 1, iar 80-90% persoane cu vârsta peste 40 ani - cu diabet tip 2. Diabetul, drept consecințe duce la: prima cauză de orbire, prima cauză de insuficiență renală și boala renală, care necesită dializă si transplant de rinichi, prima cauză de amputație de picior, de 2–4 ori mai frecvente bolile coronariene la diabetici față de nediabetici, cu 15 ani scurtarea speranței de viață față de nediabetici, a 6-a cauză de deces dintre toate bolile.

Statisticile la nivel local sunt îngrijorătoare, ca și pe întreg teritoriu al republicii. În prezent în raion  sunt depistați oficial circa 3 000 persoane cu diabet zaharat, inclusiv 6 copii, și circa 2000 persoane cu prediabet, deși aceste cifre nu corespund realității, numărul acestora fiind în realitate cu mult mai mare. Anual, în raion se depistează circa 100 persoane cu diabet. Cel mai frecvent diabetul apare la persoanele cu  vârsta peste 40 de ani, de obicei pe fundal de obezitate, hipertensiune arterială, alimentație nesănătoasă, activitate fizică redusă,etc. De diabet se îmbolnăvesc egal, atât bărbații, cât și femeile, ele fiind mult mai vulnerabile în fața bolii.

-Vorbiţi-ne, vă rog despre tipurile de diabet şi factorii care le provoacă…

-Vreau să menționez, că există mai multe tipuri de diabet, cele mai frecvente fiind:

- Diabetul de tip 1, care este provocat de pierderea sau funcționarea defectuoasă a celulelor care produc insulina în pancreas. Mai simplu zis, pancreasul nu mai produce insulină, glucoza din alimente nu se asimilează de către celulele corpului, având loc în organism o intoxicație cu exces de glucoză. Acest tip de diabet se întâlnește la circa 5-10% din diabeticii cuprinși cu vârsta până la 35-40 ani (de obicei – copii și adolescenți, care trec apoi în categoria adulților) și este tratat din start cu injecții cu insulină pentru a ține sub control nivelul optimal de glucoză în sânge. Acest tip de diabet se dezvoltă rapid, brusc, la copii de obicei în circa 2-4 săptămâni, tulburările cele mai importante fiind: creșterea setei, urinare frecventă, oboseală, scădere în greutate, tulburări de vedere, somnolență, vomă, iar dacă nu este depistat diabetul, se declanșează starea de precomă și chiar comă, cu pierderea cunoștinței.

- Diabetul de tip 2, când pancreasul secretă insulină în cantitate insuficientă, iar organismul este rezistent la efectul insulinei. Acesta este cel mai frecvent tip de diabet și se declanșează la circa 90% din persoanele cu diabet zaharat, cu vârsta peste 40 de ani. Factorii, care provoacă acest tip de diabet sunt: în 90% cazuri este excesul de greutate corporală și obezitatea, alţi factori fiind inactivitatea fizică, anamneza familială (cazuri de diabet tip 2 în familie), tensiune arterială ridicată, alimentație neechilibrată cu exces de grăsimi, dulciuri, alcool, etc. În cazurile de diabet de tip 2, se estimează că, printr-o alimentație corectă și exerciții fizice, poate fi împiedicată sau întârziată apariția diabetului până la 70% din cazuri.

-De ce diabetul este numit o boală „silenţioasă”?

-După  cum am menționat anterior, cele mai frecvente manifestări ale diabetului în debut sunt: urinarea frecventă, setea în creștere, oboseala, scăderea în greutate, tulburări de vedere, ș.a. Aceste tulburări sunt prezente în special în cazul diabetului de tip 1, și apar brusc. Dimpotrivă, în cazul diabetului de tip 2, aceste semne se manifestă slab sau nu există, iar boala se instalează lent, în decursul anilor. De fapt, diabetul zaharat de tip 2 este descoperit adesea din întâmplare, când deja s-au instalat  unele complicații, cum ar fi piciorul diabetic, orbirea, dantură afectată, etc. Este stabilit științific, că de la debutul diabetului și până la instalarea complicațiilor, în cazul diabetului de tip 2, termenul este de circa 7-9 ani. Iată de ce este foarte important efectuarea anuală a analizei de glucoză în sânge pentru depistarea precoce a diabetului.

-Medicii ne previn: complicaţiile diabetului sunt devastatoare. Care sunt acestea?

-Într-adevăr, complicațiile diabetului sunt devastatoare prin costurile financiare estimative foarte mari pentru tratamentul acestei maladii, cât și prin pierderea capacității de muncă, decesuri premature printre diabetici. Diabetul zaharat provoacă complicaţii grave: micro- şi macroangiopatia diabetică, în special retinopatia, nefropatia, neuropatia, fiind o maladie care implică cheltuieli financiare imense, cu impact asupra calităţii vieţii.Diabetul zaharat reprezintă una din cauzele principale de invalidizare precoce a populaţiei: fiecare a treia persoană cu cecitate (orbire) şi insuficienţă renală suferă de diabet zaharat; 70% din amputaţii ale membrelor inferioare sunt din cauza diabetului. Incidenţa înaltă a complicaţiilor tardive ale diabetului, cum este angiopatia diabetică (responsabilă de declanșarea infarctului miocardic acut şi accidentului vascular cerebral) este cauza de deces a 80% dintre persoanele cu diabet tip 2; arteriopatia membrelor inferioare (cu gangrenă diabetică şi amputaţie înaltă) este cauza de deces la 60% dintre cei cu „picior diabetic”. Conform datelor OMS, hiperglicemia (mărirea nivelului de glucoză în sânge) se plasează pe locul 3 în topul factorilor de risc pentru mortalitatea prematură, după hipertensiunea arterială și fumat.

-Care sunt riscurile pentru făt în cazul în care viitoarea mamă suferă de diabet?

-Aproximativ 2-5% din femeile gravide suferă de intoleranță la glucoză: acest fenomen poartă numele de „diabet gestațional” și apare, în general, între a 26-a și a 28-a săptămână de sarcină. Diabetul gestațional  apare în timpul sarcinii la femeile care nu au suferit niciodată de diabet, dar au o anumită familiaritate cu diabetul de tip 2 (alte cazuri în familie) sau sunt supraponderale înainte de sarcină, sau au o vârstă mai înaintată, precum și la cele care au născut un făt macrosomic (cu greutatea de peste 4 kg). Diabetul gestațional afectează în special creșterea fătului, ceea ce accentuează riscul ca acesta să fie la naștere macrosomic (prea mare).Un făt macrosomic riscă să devină obez în copilărie. Mai mult, pericolul apariției malformațiilor este mai mare când nu se realizează un control glicemic adecvat. Diabetul gestațional nu durează toată viața, ci, în majoritatea cazurilor, dispare după naștere, dar poate să apară și la sarcinile următoare. Diabetul nu se transmite fătului. Cu un bun control glicemic, diabetul gestațional nu afectează fătul. Alimentația corectă este fundamentală pe perioada sarcinii: este necesară reducerea alimentelor grase sau cu conținut mare de zahăr, iar exercițiile fizice şi mersul pe jos contribuie la păstrarea nivelului corect de glucoză în sânge.

-Ce măsuri se iau, atât la nivel de politici şi programe naţionale, cât şi la nivel de instituţii medicale locale pentru a preveni diabetul?

-Începând cu a. 2005, în R. Moldova a fost implementat Programul Național de prevenire și control al diabetului zaharat, care o

dată la 5 ani este revizuit. În prezent, este actualizat Programul Național de prevenire și control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021, care are drept obiectiv general reducerea poverii diabetului zaharat în R. Moldova prin implementarea unui program eficace, centrat pe pacient, cu implicare socială, în conformitate cu resursele disponibile, optimizarea metodelor de prevenire primară a diabetului zaharat; îmbunătățirea măsurilor de prevenire secundară a diabetului zaharat prin diagnosticarea precoce a complicațiilor cronice, stoparea progresiei acestora prin tratament adecvat și oferirea metodelor de reabilitare; ameliorarea asistenței medicale femeilor însărcinate cu diabet (gestațional sau preexistent sarcinii); asigurarea cu resurse suficiente (umane, medicamentoase, tehnice și financiare). Actualmente, începând cu anul 2017, toţi copiii cu diabet din republică sunt asigurați cu insulină analogică de înaltă calitate și cu 5 teste pe zi pentru aprecierea glicemiei. Toate instituțiile medicale  din cadrul asistenței medicale primare sunt asigurate cu glucometre și teste pentru aprecierea glicemiei.Medicii de familie, care sunt considerați persoane-cheie de prim contact cu pacientul, sunt bine instruiți în școlarizarea pacienților cu diabet zaharat și a persoanelor din grupul de risc cu diabet. Populația republicii beneficiază de efectuarea anuală gratuită a glicemiei la persoanele cu vârsta peste 40 de ani, copii, persoanele din grupele de risc. Pentru prevenirea diabetului este important nu doar monitorizarea glicemiei, ci și a masei corporale, tensiunii arteriale, colesterolului total și fracțiile LDL,HDL, trigliceridelor etc., cu menținerea acestor parametri în limitele normei. Pacienții cu diabet beneficiază de tratament gratuit cu insulină și cu preparate antidiabetice, administrate oral, inclusiv și cu tratament parțial compensat din fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru persoanele asigurate. Anual, de Ziua Diabetului (14 noiembrie), în toate instituțiile medicale din asistența medicală primară din raion, se organizează efectuarea gratuită a glicemiei în sânge la persoanele din grupul de risc cu diabet, precum și la doritori. De obicei, pentru a cuprinde un număr mai mare de investigații, glicemia se efectuează nu doar în această zi – 14 noiembrie, ci și pe parcursul întregii săptămâni. Tot în această perioadă puteți beneficia de consultații gratuite ale medicilor de familie și endocrinolog, referitor la școlarizare în caz de diabet, alimentație corectă, stil de viață sănătos.

-Şi, în final, cum prevenim această boală necruţătoare? Ce măsuri trebuie să luăm individual în viaţa de zi cu zi pentru a ne feri de acest flagel?

-În primul rând, aș menționa principalul element: schimbarea propriilor obiceiuri. Astfel, regulile de aur sunt: Păstrarea unei greutăţi corporale normale și supravegherea constantă a greutăţii prin evitarea unui stil de viaţă sedentar; Exerciţiu fizic zilnic: minimum 150  minute zilnic de exerciţiu fizic moderat sau mers pe jos în ritm alert; Nutriţie corectă printr-o alimentaţie corectă; Eliminarea grăsimilor saturate din alimentaţia zilnică (reducerea consumului de carne şi înlocuirea cu peşte; înlocuirea uleiului de floarea soarelui cu ulei de măsline; evitarea alimentelor prăjite în ulei); Creşterea consumului de legume şi fructe proaspete, precum şi de cereale integrale (înlocuirea pâinii albe cu pâine integrală sau de secară; cereale integrale la masa de dimineaţă şi seară; evitarea pastelor, produselor făinoase din faină albă şi reducerea dulciurilor şi prăjiturilor, precum şi a băuturilor răcoritoare îndulcite cu zahăr); Evitarea traumatismelor psihice repetate sau prelungite; Evitarea fumatului și consumului excesiv de alcool.

Aproximativ 90% dintre pacienții diagnosticați cu diabet sunt obezi. Obezitatea creşte riscul diabetului, în special obezitatea de tip android, cu grăsimea dispusă în jumătatea superioară a corpului (torace, gât, brațe). Creşterea în greutate este cea mai importantă cauză a apariţiei diabetului zaharat de tip 2, riscul apariţiei fiind de 20-40 de ori mai mare la obezi faţă de normoponderali. Scăderea în greutate cu 7-10% din greutatea iniţială reduce la jumătate riscul de a face diabet. Reducerea moderată a greutăţii corporale, precum şi mersul pe jos, cel puțin timp de o jumătate de oră, practicat zilnic, reduc incidenţa diabetului la mai mult de jumătate dintre subiecţii supraponderali.Studiile observaţionale au arătat de asemenea şi faptul, că dietele bogate în legume şi sărace în carne roşie şi produse lactate nedegresate, sunt asociate cu un risc scăzut de a dezvolta diabet, în timp ce modelele de dietă bogate în carne roşie, alimente procesate, cereale rafinate şi dulciuri, mai ales dulciuri concentrate: zahăr, ciocolată, prăjituri etc., supraalimentația cu consum excesiv de calorii cresc riscul de a dezvolta diabet zaharat. Sunt cauze numeroase,care au un rol important în apariția diabetului, cum ar fi predispoziția genetică. Viitorul pacient cu diabet, chiar dacă este marcat ereditar, se naște în marea majoritate a cazurilor, sănătos. Diabetul se instalează rareori în copilărie sau în adolescență. De cele mai multe ori apare însă, la adulți sau chiar în prag de bătrânețe. Vârsta, la care apare diabetul, este dependentă deci, de moştenirea genetică, influențată de factorii de mediu sau diabetul apare secundar altor afecțiuni organice. Şi profesia crește riscul la boală la cei cu munci sedentare, cu acces permanent la alimente sau cei ce lucrează în stres permanent. Mai puțin expuși sunt cei ce lucrează în aer liber, fără factori de stres. Urbanismul, sau viaţa la oraş, favorizează apariția diabetului, prin însumarea mai multor factori: sedentarismul, viața trepidantă, suprasolicitarea funcțiilor intelectuale, scăderea consumului de fibre alimentare; Vârsta - diabetul apare de 50 de ori mai rar la copii, decât la adulți, atingând incidența maximă după 60 de ani; Multiple afecțiuni, cum ar fi:afecțiuni pancreatice, hepatice, boli endocrine,etc. - pot provoca apariția diabetului. În acest context, populaţia trebuie educată pentru a avea un stil de viaţă sănătos, o alimentaţie moderată cu legume, cereale, fructe, cât mai puţine grăsimi, dar şi renunţarea la fumat şi, un lucru foarte important, cât mai mult exerciţiu fizic, incluzând şi mersul pe jos.

Elena ZAIŢEV

731 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco