• Curierul de Hâncești

La o cafea cu Zinaida Pîrău, profesoară de educaţie fizică, LT Lăpuşna

-Dna Pîrău, aveţi o experienţă bogată de muncă, de 35 de ani, în LT Lăpuşna. În ce măsură contribuie educaţia fizică, alături de alte discipline, la formarea copilului?


-Educaţia fizică, deşi este o disciplină şcolară obligatorie, nu poate fi impusă elevilor. Aceasta trebuie practicată cu plăcere, elevii nefiind obligaţi să se instruiască numai pentru realizarea conţinuturilor cu caracter de obligativitate, ci trebuie să li se creeze cadrul necesar de satisfacere a unor conţinuturi opţionale. Argumentul des invocat, precum că elevii din liceu (cu deosebire cei din clasele X-XII) nu mai au dorinţa de practicare a exerciţiului fizic, este fals. În acest sens, cred că este foarte bine dacă aplicăm următorul slogan: „Nu contează cât de greu este pentru profesor, contează cât de bine este pentru elev”. Având în vedere faptul că şcoala reprezintă principalul factor de instruire şi educaţie, la care îşi aduc contribuţia toate disciplinele de învăţământ, se impune ca fiecare dintre acestea să îşi cunoască propriile căi şi mijloace prin care participă la formarea elevilor. Dintre toate disciplinele şcolare, educaţia fizică are cele mai mari posibilităţi de a influenţa dezvoltarea ambelor laturi ale personalităţii elevilor (fizice şi psihice), care se completează reciproc şi se manifestă ca un tot unitar. Pe cât pare de simplă educaţia fizică, pe atât e de complexă, pentru că este multidisciplinară, ea include biologie, anatomie, fiziologie, psihologie pedagogică, ca să nu mai vorbim despre cunoştinţele obligatorii de atletism şi gimnastică, jocuri sportive – ele sunt “mama” sportului. Orice lecţie de educaţie fizică este 60% organizare. Ca profesor, trebuie să vorbeşti cât mai puţin, dar cât mai pe înţelesul elevilor, comenzile să fie ferme. În această profesie, mai mult decât în altele, este esenţial să fii foarte apropiat de copii.


-Ce atribuţii îi revin şcolii în general şi profesorului de educaţie fizică în special în menţinerea şi întărirea stării de sănătate a elevilor?


-Dezvoltarea fizică corectă şi armonioasă reprezintă un obiectiv fundamental al educaţiei fizice şcolare. Ne vom referi doar la vârstele mijlocie (10/11-14/15 ani, clasele V-VIII ) şi mare (15-18/19 ani, clasele IX-XII), acolo unde acţionează profesorul de specialitate. Vârsta şcolară mijlocie - în această perioadă organismul copiilor traversează cea mai mare accelerare a dezvoltării somatice şi a proceselor psihice. În această etapă are loc şi maturizarea sexuală a elevilor. Pe parcursul celor 4 ani de studiu, fetele şi băieţii încep să se maturizeze diferenţiat. În clasele V-VI, fetele cresc mai rapid în înălţime, iar băieţii înregistrează un ritm lent de dezvoltare somatică, în timp ce procesele psihice sunt similare cu ale fetelor. Majoritatea elevilor nu rezistă la eforturi îndelungate, obosesc repede. Pe plan psihic, fetele uneori se izolează, simţind nevoia de a nu mai fi considerate copii. Predarea educaţiei fizice la aceste clase, cu deosebire la clasa a VIII-a, trebuie orientate parţial şi spre interesele specifice vârstei, cum ar fi: practicarea gimnasticii aerobice şi a gimnasticii de întreţinere, a jocurilor de echipă şi a alergării de durată. La nivelul clasei a VIII-a, elevii  percep procesul de creştere în comparaţie cu băieţii. Vârsta şcolară mare - diferenţele vizibile se constată în privinţa modificărilor ce se produc între elevii clasei a IX-a şi cei din restul claselor de liceu. Dezvoltarea parametrilor morfologici (talie-greutate corporală) sunt în strânsă legătură cu evoluţia maturităţii sexuale şi trecerea de la pubertate la adolescenţă. În clasa a IX-a (15-16 ani) fetele se apropie de maturitatea sexuală deplină, în timp ce băieţii prelungesc, cu cel puţin un an, acest proces. La fete, creşterea în înălţime este pe sfârşite, în timp ce la băieţi, aceasta continuă încă 2-3 ani, dar într-un ritm mai lent. Începând cu clasa a X-a, elevii au capacitate crescută de efort şi sunt chiar interesaţi (în special băieţii) pentru efectuarea exerciţiilor cu dificultate crescută. Există şi elevi cu diferite profiluri individuale. Dezvoltarea fizică armonioasă trebuie să aibă în vedere următoarele patru obiective: dezvoltarea proporţională a grupelor musculare; dezvoltarea tonicităţii şi supleţei musculare; formarea ţinutei corecte şi a reflexului de atitudine corporală normală; prevenirea, depistarea şi corectarea deficienţilor fizice uşoare. Aşadar, starea de sănătate depinde de o mulţime de factori şi condiţii de viaţă, care trebuie să aibă finalitate în trei aspecte: dobândirea unei stări optime de sănătate, menţinerea acesteia şi întărirea ei. 


-În ce măsură educaţia fizică predată în şcoală îi ajută pe elevi să-şi formeze un mod sănătos de viaţă?


-Deseori, mulţi dintre noi nu atrag atenţia cuvenită unor lucruri aparent mici, elementare, dar cu un rol foarte important în viaţa noastră, ca de exemplu de a ne organiza timpul, de a ne alimenta, de a ne informa. Există unele stări care ne pot duce în eroare foarte uşor, chiar spre o stare de boală, cum ar fi: alimentaţia dezechilibrată, stresul psihic, obezitatea, bolile cardiovasculare, cancerul, ş.a.  Pentru a ne păzi de aceste boli trebuie să ne informăm asupra modului sănătos de viaţă, care include: alimentaţie sănătoasă, exerciţiul fizic, respectarea ritmului de somn, comportamente preventive, vizite medicale regulate ş.a. Sănătatea omului se formează sub influenţa factorilor naturali şi socio-economici: apa, aerul, solul, factorii climaterici, precum şi condiţiile de muncă, alimentare, de trai. Pentru formarea unui mod sănătos de viaţă, trebuie să depui efort în vederea înlăturării factorilor dăunători (alcoolul, drogurile, fumatul, hipodinamica, alimentarea neraţională). Modul sănătos de viaţă este temelia profilaxiei bolilor. Copilul sănătos poate fi educat mai uşor. La el se formează mai repede toate deprinderile necesare pentru a se adapta mai uşor condiţiilor şi cerinţelor proprii. Sănătatea este cea mai importantă componentă a vieţii noastre, dar ca să fii sănătos trebuie să faci exerciţii fizice regulat, măcar de 4-5 ori pe săptămână, 30-50 min.


-Discipolii Dvs. se remarcă de fiecare dată în cadrul diferitor măsuri cu caracter sportiv. Câtă muncă se depune pentru asemenea rezultate?


-Mă bucur pentru rezultatele frumoase ale elevilor LT Lăpuşna obţinute la etapa raională a Olimpiadei la educaţia fizică, care s-au clasat pe locul I, precum şi echipa de băieţi din secţia de baschet, grupa mică - locul III, grupa mare - locul I, echipa de băieţi care au participat la ziua recrutului - locul I, care au fost cei mai buni şi mai ageri şi la Jocurile Olimpice Militare Republicane. Elevii care au înregistrat performanţe la educaţia fizică de-a lungul timpului cât am predat această materie rămân nu doar în memoria şi în inima mea, ci şi pe panoul şcolar, unde am format cuvântul „sport” dintr-un colaj de poze cu chipurile lor. Atunci când un copil se bucură de rezultatele lui, el nu trebuie să meargă gârbovit sau cu mâinile în părţi, el trebuie să fie mândru, să aibă o ţinută dreaptă, elegantă şi un mers frumos, să fie sănătos, puternic, omenos, răbdător şi tare de caracter. Pentru a avea toate aceste calităţi, trebuie să existe şi o legătură strânsă între profesor-elev. Iar noi aşa şi facem. Atunci când un profesor tinde să aibă rezultate de la elevii săi, el trebuie să lucreze mult şi să aibă rezultate frumoase prin propriul său exemplu. Este foarte greu să fii profesor de educaţie fizică, însă arătând iubire şi respect, mă bucur de nişte copii pe care îi ador foarte mult şi care, la fel, îmi răspund cu iubire şi respect. Munca mea înseamnă şi sănătatea mea, de aceea sunt mulţumită că am ales anume această profesie. 


-Pentru o bună dezvoltare a organismului elevului, sunt de ajuns doar activităţile din timpul orelor de educaţie fizică sau e necesară şi „tema pentru acasă”? 


-Practicarea sistematică a lucrului pentru acasă la educaţia fizică influenţează pozitiv organismul, acţionează asupra aparatului locomotor, îmbunătăţeşte alimentarea sanguină a ţesutului muscular şi a articulaţiilor. 


E binevenit ca elevul, în timp ce pregăteşte temele, să facă o întrerupere de 10-15 minute şi să execute un complex de exerciţii fizice special pentru organele respiratorii, care vor alimenta creierul cu sânge şi oxigen, vor creşte capacitatea de muncă intelectuală. Elevii care îndeplinesc lucrul pentru acasă la educaţia fizică sunt mai sănătoşi, au o ţinută frumoasă, posedă o capacitate înaltă de muncă fizică. De asemenea, ei suportă mai uşor stresurile, temperaturile înalte şi scăzute, se îmbolnăvesc rar, învaţă bine, obosesc mai puţin recuperându-şi forţele fizice şi psihice mai uşor şi mai repede. La pregătirea temelor pentru acasă o atenţie se acordă dezvoltării calităţilor motrice: forţa, viteza, rezistenţa, supleţea, îndemânarea. Iată câteva exemple de exerciţii: Exerciţii pentru dezvoltarea forţei: exerciţii cu mingea medicinală – aruncări la distanţă în ţintă; exerciţii cu învingerea masei corpului (flotări pe bancă, la podea); menţinerea unghiului corpului în poziţie atârnat şi sprijin; jocuri mobile; Exerciţii pentru dezvoltarea vitezei: sărituri cu coarda, pe loc şi în mişcare, pe un picior, pe ambele; alergarea la distanţă de 30-40-60 m la semnalele sonore: bătaie din palme, semnal al sirenei; Exerciţii pentru dezvoltarea supleţei (din sprijin culcat şi ghemuit); aplecări amortizante din diferite poziţii; întoarceri şi rotiri ale corpului cu o amplitudine mare; ridicarea trunchiului din culcat pe spate, stând pe omoplaţi; podeţul din culcat pe spate, cu înclinare înapoi, sfoara; Exerciţii pentru dezvoltarea rezistenţei: sărituri cu coarda; alergări cu eforturi repetate de durată în regim uniform (2-3 ori câte 400-600m); jocuri dinamice: „călăreţii”, „lupta cucoşilor”, ştafete; Exerciţii pentru dezvoltarea îndemânării: jonglarea cu mingea mică; aruncarea mingii în ţintă de pe loc şi din mişcare; ştafete; jocul mobil „Al treilea e de prisos”. Complexul de exerciţii pentru „gimnastica matinală“ se execută cu o amplitudine mare a mişcărilor şi respiraţie adâncă, cu tot coşul pieptului. Cei care exclud sportul din viaţa lor comit o mare greşeală, căci educaţiei fizice îi revine un rol deosebit de important în dezvoltarea armonioasă a organismului uman.


-Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim mult succes în munca pe care o faceţi cu atâta dăruire!

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco