• Curierul de Hâncești

Limba noastră cea română!

31 August este ziua în care moldovenii, ardelenii, muntenii, oltenii, bănățenii, într-un cuvânt – românii- aduc omagii LIMBII ROMÂNE. Cu această ocazie, mi-am propus să prezint un scurt istoric al evoluției și structurii limbii pe care o vorbim.


Istoria neamului și limbii române începe în jurul anului 2000 î. Hr., în sânul triburilor trace, stabilite pe un vast teritoriu cuprins între Pannonia, Nipru, Vistula și muntele Olimp. Din rândul tracilor s-au evidențiat geto-dacii, a căror vatră acoperea actualul teritoriu al României și Republicii Moldova, zonă prioritară a formării limbii române. Geto-dacii erau vorbitori de limbă traco-dacică. Aceasta constituie substratul limbii române. Din limba geto-dacilor s-au păstrat până astăzi câteva zeci de denumiri de plante medicinale: ,,proziarna” – zârnă, ,,mizila” – cimbru, ,,zină” - cucută’’. Între timp, limba latină a asimilat elementele traco-getice din substrat. Stratul latin al limbii române e covârșitor, româna rămânând un idiom latin, ca și italiana, franceza, spaniola, portugheza etc. 


Toate categoriile esențiale ale vieții se exprimă prin termeni latini: om, bărbat, femeie, părinte, fiu, frate; operațiuni în agricultură: a ara, a semăna, grâu, secară; termenii în viticultură, pomicultură, grădinărit; creșterea vitelor; numele mineralelor: sare, aur, piatră, cărbune, păcură; însușiri trupești și sufletești: bun, frumos, tânăr, bătrân; termeni de bază ai creștinismului: a crede, creștin, păgân, Crăciun, Paște, Dumnezeu, dovadă a vechimii creștinismului daco-roman. Adstratul limbii române este slav. În cele 1000-1500 de cuvinte de bază ale limbii române există 60% cuvinte de origine latină și numai 20% de origine slavă. Totuși, unele cuvinte slave sunt arhaisme și se estimează că doar  10% din lexicul limbii române moderne este de origine slavă.

Cele mai importante elemente de vocabular slav privesc societatea (boier, voievod), familia (nevastă, maică), corpul uman (trup), antroponime (Dan- dăruitorul, Radu- veselul, Dobre - cel bun, Ioan, Vlad, Vlaicu). Prin sec. X-XI sunt preluați termeni slavi în legătură cu viața bisericească (rai, iad, vecernie, duh, blagoslovi). 


Numele de ,,rumână” sau ,,rumânească” este atestat în timpul sec. XVI la mai mulți călători străini, precum și în documente românești ca ,,Palia de la Orăștie” sau ,,Letopisețul Țării Moldovei”.


Menționasem la început că vatra  limbii române o constituie spațiul carpato-danubiano-pontic (Carpți-Dunăre-Marea Neagră), dar asta nu înseamnă că daco-romanii se limitau la acest spațiu. Din contra, este demonstrat că ei locuiau atât la Nord, cât și la Sud de Dunăre și vorbeau aceeași limbă daco-romană până la venirea barbarilor. Odată cu marile migrații, s-au produs modificări și deosebiri lingvistice între diversele grupe de români, născându-se astfel dialectele.


Limba română are patru dialecte:


1.Dacoromâna, cea pe care o desemnăm deobicei prin termenul de ,,română”, vorbită la Nord de Dunăre, pe un teritoriu care este, cu aproximaţie, cel al României de astăzi şi al Republicii Moldova.


2.Aromâna sau macedoromâna. Aromânii au locuit în Acarnia şi Etolia, mai târziu în Thesalia, Epir, în jurul Pindului, Olimpului şi lângă Salonic. Alţii locuiesc în Albania şi Bulgaria. Importante comunităţi aromâne există şi în Dobrogea.


3.Meglenoromâna (meglenita) se vorbea în Macedonia, pe malul drept al Vardarului. 


4.Istroromâna, vorbită în câteva sate din Nord-Estul peninsulei Istria din Croaţia, geografic mult mai apropiată  de Italia decât România, dar prezentând asemănări evidente cu limba română.

Cele patru dialecte au trăsături gramaticale şi lexicale asemănătoare, dar şi destule diferenţe. Dialectele din Sudul Dunării au fost influenţate de contactul cu limbile greacă, macedoneană, croată, italiană, albaneză, bulgară, turcă.


Dacoromâna nu este împărţită în dialecte, ci cuprinde doar diverse graiuri, numite şi subdialecte, cu diferenţe minore de pronunţie şi vocabular, dar inteligibile între ele. Graiurile limbii dacoromâne, înafara românei standard, includ: graiul bănăţean; graiul maramureşean; graiul crişean; graiul ardelenesc; graiul muntenesc; graiul oltenesc; graiul moldovenesc; graiul bucovinean şi se vorbesc în provinciile de la care provin şi numele lor. 


Acestea fiind spuse, nu-mi rămâne decât să felicit pe toți cu sărbătoarea dedicată limbii române, dorindu-le să o iubească și să o vorbească corect!



Silvia Chirilă

Muzeograf în Muzeul de Istorie şi Etnografie

mun. Hânceşti

9 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco