• Curierul de Hâncești

Limba română – oaspete la ea acasă?

Un cititor fidel al ziarului nostru ne-a sesizat recent despre faptul că pe panourile publicitare, pe afişe şi avize, pe faţadele magazinelor şi a unor organizaţii din oraş multe cuvinte sunt scrise cu greşeli grosolane. După 27 de ani de când scriem în alfabetul latin, gramatica limbii române suferă în urma trunchierii şi mutilării cuvintelor. Şi n-ar fi atât de ruşinoasă situaţia dacă greşelile ar consta doar din lipsa semnelor diacritice (ă,â,î,ş,ţ), dar, făcând o raită prin oraş, am descoperit o mulţime de greşeli, care denotă lipsa acurateţei, dar şi a respectului faţă de limba pe care o vorbim. La urma urmei, atunci când se face o inscripţie, se poate verifica corectitudinea cuvintelor cu ajutorul unui lingvist sau a dicţionarului. Şi pentru că nu fiecare îşi permite să deţină un DEX acasă şi cum majoritatea practic trăiesc în mediul virtual, o sursă demnă de încredere în acest sens este dicţionarul limbii române online, la care fiecare are acces liber şi gratuit. Nu de alta, dar greşelile gramaticale admise în spaţiul public vorbesc (ba chiar strigă) despre lipsa noastră de cultură generală şi cunoştinţele slabe în acest domeniu...


Ca să nu vorbim voalat şi la general, să venim cu exemple concrete şi elocvente, doar câteva din multe câte sunt şi pe care le poate observa oricine. Într-un aviz scris cu pixul, decolorat deja de soare şi de timp, am observat tocmai două greşeli: „arhitector” (cuvânt în limba rusă) în loc de „arhitect” şi cuvântul „proiectări” (din expresia „birou de proiectări”) fără litera i. Şi aceasta pe o instituţie publică... Mergem mai departe. Pe faţada unui magazin cu articole pentru baie, cuvântul „lavoar” era scris „lavuar”, un butic în care se repară telefoane mobile propunea servicii de schimbare a „limbei” (corect ar fi a „limbii”) şi înlocuirea „carcasului” şi nu a „carcasei”, cuvânt care este de genul feminin. Alt butic cu gen de activitate asemănătoare propune profilaxia „computerilor” şi nu a „computerelor”. Un magazin de servicii funerare vinde „secrii” în loc de „sicrie”, în unele saloane de frumuseţe sunt propuse servicii de „frezură” (corect „frizură”) şi „milaj” – acest cuvânt nici nu există în limba română literară şi este o trunchiere din rusismul „melirovanie”.


Din păcate, limbajul uzual, mai ales în rândul tinerilor, dar şi a generaţiilor întrepătrunse de melancolia perioadei sovietice, musteşte de rusisme şi cuvinte derivate din limba rusă: holodilnic, polonic, rozetcă, hai davai, privet, podrujcă, poca etc, etc... Frumoasa noastră limbă română, atât de bogată şi de plastică, geme în tăcere. Deunăzi priveam o emisiune despre limba română, în care invitata, filolog de profesie, vorbea despre cât de grav este fenomenul stâlcirii limbii române în societatea noastră. Azi nu se mai citeşte ca pe timpuri, tinerii nu mai merg la o galerie de artă sau la o piesă de teatru pentru a-şi lărgi diapazonul cultural şi a-şi îmbogăţi bagajul de cuvinte. Din contra, stagnează într-un mediu nefavorabil dezvoltării multilaterale a personalităţii, optează pentru activităţi de recreere care nu îmbogăţesc volumul cunoştinţelor, se limitează la ceea ce au acumulat după programul şcolar, comunică cu argouri atât de populare în gaşcă sau în mediul virtual.


Vor mai trece mulţi ani până când limba română va fi vorbită frumos şi fluent, până când va fi scrisă cu mai puţine greşeli gramaticale, fără calchieri. Elogiată de poeţi precum Eminescu şi Mateevici, frumoasa limbă română încă mai este o străină la ea acasă...



Elena Zaițev

9 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco