• Curierul de Hâncești

„Medicul de familie trebuie să fie privit ca un membru al familiei”

La o cafea cu Alexandra Cornei, medic de familie CS Hânceşti: „Medicul de familie trebuie să fie privit ca un membru al familiei”


-Dna Alexandra Cornei, de peste 30 de ani profesaţi ca medic în or. Hânceşti. Cum este să stai la straja sănătăţii mai multor generaţii de pacienţi – copii, tineri, bătrâni?


-Profesez ca medic pe parcursul a 32 de ani şi în toţi aceşti ani am activat în or. Hânceşti. Este o activitate interesantă, deoarece permanent necesită să cunoşti, să studiezi, căci medicina progresează, dar este şi o profesie ce presupune multă responsabilitate. Nu este uşor – te naşti cu fiecare copil care apare pe lume şi, concomitent, suferi cu pacienţii care se confruntă cu diferite boli. Medicul nu are un regim stabil, deoarece nu poate fiu nepăsător atunci când este solicitat, zilnic apare ceva nou, or fiziologia omului are particularităţile sale la diferite grupuri de vârstă, la fel şi stările morbide, care evoluează diferit. De aceea, este necesar zi de zi să citeşti, să înveţi şi să te documentezi.


-Ce v-a determinat să alegeţi această grea, dar nobilă profesie? A fost un vis din copilărie, v-au îndrumat părinţii sau alte motive au stat la baza acestei decizii?


-Într-adevăr a fost un vis al meu să devin medic. Din fragedă copilărie îmi lecuiam păpuşile, apoi, mai târziu, în jocurile cu prietenele mele, aveam rolul de doctoriţă. Pe parcursul anilor de şcoală, eram membru al echipei sanitare din clasă, participam activ la toate întrunirile  de tip „Turism”, aşa-zisa „Zarniţa”, „Orleonoc”, „Apărarea civilă”, unde era necesar de efectuat pansamente, de oprit hemoragii în caz de traumatisme şi toate acestea m-au determinat să-mi doresc să devin medic, ba mai mult – medic pediatru.


-Cum se face că avem timp pentru toate, dar pentru sănătate nu prea? Mergem la medic numai atunci când nu mai putem suporta durerea, aşa trebuie să stea lucrurile?


-Cu părere de rău, această rămâne a fi o problemă actuală şi, desigur lucrurile nu ar trebui să stea aşa. Situaţia dată se datorează, după părerea mea, iresponsabilităţii populaţiei şi a neglijenţei faţă de propria sănătate, căci este bine cunoscut faptul că să previi este mai uşor decât să tratezi. „Sănătatea este cea mai mare bogăţie” şi „dacă ai sănătate, ai de toate” – spune o vorbă înţeleaptă. Aceste expresii ar trebui să ducă la schimbarea atitudinii faţă de sănătatea fiecărui cetăţean, astfel încât să aibă ca prioritate sănătatea şi apoi celelalte lucruri, şi nu invers. La compartimentul dat, are rezerve şi sistemul de sănătate, căruia îi revine rolul de informare a populaţiei, de promovare a modului sănătos de viaţă, precum şi de ridicare a nivelului culturii sanitare. 


-Care maladii sunt specifice pacienţilor de azi şi cum trebuie mai eficient să avem grijă de sănătatea noastră?


-La moment, cele mai frecvente afecţiuni le reprezintă maladiile non-transmisibile, precum maladiile cardiace, diabetul zaharat şi obezitatea, maladiile cronice pulmonare şi maladiile oncologice. Pentru a le preveni şi a le ţine sub control este imperativ necesar de a trece un control profilactic cel puţin o dată în an, de consultat specialistul, de aplicat tratamentul preventiv la necesitate, de a respecta un regim alimentar bogat în minerale, vitamine şi fibre, de practicat sportul, îndeosebi mersul pe jos, şi de exclus factorii nocivi. Dacă aceste recomandări ar fi urmate, am avea o societate mai sănătoasă.


-Medicina modernă este foarte avansată şi oferă multe opţiuni de tratament. Dar cum priviţi medicina naturistă?


-Medicina naturistă are un rol important în prevenirea şi terapia modernă a multor maladii, dar trebuie administrată corect şi să nu facem din ea un panaceu pentru toate afecţiunile. Medicina naturistă este apreciată ca un bun adjuvant în terapia diverselor patologii. Administrarea corectă facilitează recuperarea morfo-funcţională a organismului şi consolidează sistemul de apărare al acestuia. Valoarea terapeutică a plantelor medicinale are la bază relaţia care există între structura chimică a principiilor din plante şi acţiunea lor farmacodinamică exercitată asupra organismului. Complexitatea compoziţiei chimice a plantelor explică eficacitatea terapeutică a aceleiaşi plante în diferite afecţiuni. Eficienţa tratamentului naturist, aplicat atât profilactic, cât şi curativ, rezidă dintr-un diagnostic corect şi complet. Natura generoasă se oferă să ne însoţească, să ne sprijine şi să ne fie călăuză în drumul către recuperarea sănătăţii. 


-Odată ce a început sezonul fructelor şi legumelor, ce aport de vitamine şi minerale poartă cu sine acestea şi de ce trebuie să consumăm cel puţin 5 fructe şi legume zilnic?


-Nutriţioniştii ne recomandă să mâncăm zilnic cinci fructe şi legume pentru o alimentaţie variată şi sănătoasă. Cantitatea de nutrimente necesare pentru buna funcţionare a organismului a fost calculată de experţi, recomandările cărora au fost să consumăm zilnic această cantitate. În fructe şi legume se găsesc nutrimente esenţiale: vitamine, minerale şi fibre. Aceste nutrimente au un număr foarte redus de calorii şi sunt indispensabile bunei funcţionări a organismului uman. Fructele şi legumele intervin în procesul de prevenire a bătrâneţii, previn unele tipuri de cancer şi maladii cardio-vasculare. Datorită conţinutului de calciu şi potasiu, previn apariţia osteoporozei. Vitaminele, mineralele şi fibrele din fructe şi legume menţin în organismul nostru echilibrul acido-bazic. Aportul zilnic recomandat de vitamine, minerale şi fibre este cca 700-800 grame pe zi, având în vedere că o porţie de legume variază între 150 şi 200 grame. Pe lângă aportul de nutrimente, legumele şi fructele au şi un rol suplimentar – conferă senzaţia de saţietate fără a fi bogate în calorii. Recomandarea de a consuma zilnic cinci fructe şi legume este una minimală.


-Omul modern este mai mult sedentar, în virtutea profesiei care îl ţine cu orele în faţa calculatorului. De ce trebuie să facem mai multă mişcare şi la ce ne expunem în cazul în care stăm mai mult timp aşezaţi?


-Sedentarismul este o problemă globală la momentul actual. Studiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că 60% din locuitorii planetei duc o viaţă sedentară. Lipsa mişcării afectează în primul rând aparatul locomotor, iar indirect – psihicul. În general, sedentarismul afectează întregul organism, funcţiile organice şi psihice având consecinţe grave: constipaţii cronice, afectarea inimii prin creşterea colesterolului, lipsa de transport a oxigenului către ţesuturi, celule şi organe, atrofie musculară, tulburări cerebrale, hepatice şi renale, obezitate sau chiar tulburări severe ale metabolismului celular. La adolescenţi, sedentarismul poate duce la unele probleme comportamentale, iar la femei – la apariţia osteoporozei. Pentru evitarea acestor neplăceri ca urmare a sedentarismului, se recomandă cât mai mult de mers. Este bine de conştientizat că, pe parcursul zilei, după posibilităţi, să efectuăm plimbări măcar de două ori cu durata de 30 de minute fiecare.


-Azi sistemul medical este în criză acută de medici, care, nemulţumiţi de condiţiile din ţară, pleacă la muncă peste hotare. Ce îmbunătăţiri ar mai necesita medicina pentru a răspunde tuturor necesităţilor medicilor care profesează?


-Consider că, pentru a nu duce lipsă de cadre medicale calificate, sistemul medical din ţară trebuie să dea „undă verde” în primul rând tinerilor specialişti, care sunt bine pregătiţi şi „şcoliţi” pentru a răspunde necesităţilor sistemului şi populaţiei. Tinerii specialişti trebuie susţinuţi şi apreciaţi, să li se ofere condiţii de muncă adecvate. De asemenea, dacă ne referim la medicina de familie, atunci medicul de familie trebuie să fie privit ca un membru al familiei, să se creeze acea verigă de legătură între medic şi pacient astfel încât cetăţenii să se adreseze cu încredere la medicul lor. Atunci şi autoritatea în societate a lucrătorului medical va creşte, acesta se va simţi preţuit şi apreciat, iar în aceste condiţii vor fi prestate şi servicii de calitate. Astfel, dacă munca medicilor va fi apreciată la ei acasă, lucrătorii noştri medicali nu vor mai fi îndemnaţi să plece din ţară.


-Vă mulţumim pentru interviu!

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco