• Curierul de Hâncești

Întoarceţi-vă cu faţa spre bătrâni…


Deşi bătrânii sunt asociaţi deseori cu înţelepciunea şi experienţa bogată de viaţă, în ultimul timp se pare că această categorie de populaţie, defavorizată şi împovărată de griji, este percepută mai mult ca o povară. Nici măcar zicala “Cine n-are un bătrân, să-şi cumpere” nu mai e la fel de actuală precum a fost odată, deoarece rolurile s-au cam inversat – bătrânii au rămas, iar tinerii au plecat. Acum avem mai multă nevoie de tineri, dar nu avem cu ce-i “cumpăra”, or locuri de muncă, respectiv salarii decente, nu prea le poate asigura statul…


Bătrânii noştri trăiesc în sărăcie, fiind nevoiţi să muncească mai mult odată cu majorarea vârstei de pensionare (şi doar s-a promis să se majoreze pensiile dacă tot muncesc mai mult, ceea ce nu mai apucă să vadă, bieţii). Bătrânii noştri nu beneficiază de magazine sociale, unde pâinea şi produsele de primă necesitate să fie mai ieftine. A fost un asemenea magazin odată – “Veteranul”, dar, din lipsă de profit probabil, şi acesta s-a închis.


Pentru ei acest magazin era o mângâiere, căci mai făceau niscaiva economii din pensie. De câţiva ani, magazinul din or. Hânceşti nu mai funcţionează. Raionul Hânceşti, unul dintre cele mai mari din ţară, şi implicit oraşul de reşedinţă, nu dispune de asemenea facilitate pentru această categorie de populaţie, care a devenit mai că cea mai numeroasă atât la nivel de raion, cât şi de ţară. Desigur, ei sunt ajutaţi de autorităţi în ce priveşte deservirea gratuită cu lemne pentru iarnă, acordarea unor ajutoare materiale pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai sau procurarea medicamentelor, însă aceasta nu e de ajuns pentru a le acoperi necesităţile de bază. Şi n-ar avea nevoie de mila nimănui dacă ar beneficia de pensii şi indemnizaţii decente, dacă n-ar creşte de zece ori pe an preţurile la bunurile de consum şi utilităţi, dacă medicamentele ar fi mai ieftine… 


Duminică, bătrânii vor marca Ziua internaţională a oamenilor în etate. Probabil în localităţile raionului pentru ei vor fi organizate concerte, serate sau acte de binefacere, după care vor rămâne iar unu la unu cu problemele care-i macină. În ţările dezvoltate, oamenii în etate trăiesc până la adânci bătrâneţe, se bucură de viaţă, de călătorii, de vacanţe, de îngrijire medicală la cel mai înalt nivel. Ei nu au nevoie de magazine sociale sau de lemne de foc gratuite, iar speranţa mare de viaţă le permite să fie activi chiar şi la o vârstă mai înaintată. 


Cui îi pasă că şi-au dedicat viaţa unor cauze nobile, muncind şi educând copii, că au lăsat urme frumoase după ei? Cine le trece pragul ca să-i întrebe de sănătate? Mai nou, şi pensia li se aduce acasă contra unei plăţi, poştaşul nu le mai trece pragul gratuit. Cum să te bucuri de bătrâneţe, de linişte şi de odihnă în asemenea situaţii? Şi cum să mai crezi că are nevoie societatea de ei, când li se impun asemenea condiţii de existenţă?


Întrebaţi-i cât de mulţumiţi de viaţă sunt, mă mir să vă răspundă cineva afirmativ…



Elena Zaițev

8 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco