• Curierul de Hâncești

„Reîntoarcerea la casă părintească”

Lucrătorii din domeniul culturii au copt pâine şi au ţesut covoare la Bujor



Marţi, în gospodăria meşteriţei ţesătoare Ana Moisei din Bujor au fost zeci de oaspeţi, toţi reprezentanţi ai domeniului culturii din teritoriu. În curtea şi casa veche, în care au crescut patru generaţii, s-a desfăşurat seminarul practic care a implicat procesul de coacere a pâinii, dar şi a ţesutului covoarelor la natră.


Cu şorţuri tradiţionale şi batiste albe, gospodinele au împletit colaci şi au scărmănat lâna, interpretând cântece de şezătoare, dar şi despre părinţi – cei în memoria cărora s-a desfăşurat seminarul respectiv.


„Îmi amintesc că atunci când eram copii, ne trezeam de la sunetul provocat de mama care ţesea la natră, şi de mirosul nemaipomenit al pâinii din cuptor, a povestit Ana Dumitraş, specialist principal în cadrul Direcţiei Cultură şi Turism Hânceşti, la începutul seminarului. Părinţii noştri, bunicii noştri – ei niciodată nu se grăbeau. Făceau tot lucrul la voie, mâncau doar din necesitate şi cât de delicioasă era acea bucată de pâine caldă, abia scoasă din cuptor, pe care tata o mânca cu o bucăţică de slănină şi ceapă. Noi, ungeam pe ea dulceaţă făcută tot de mama şi eram cei mai fericiţi copii.


Pâinea are o semnificaţie aparte, din ea se poate hrăni un neam întreg, iar noi suntem cei care trebuie să deprindem tradiţia de a coace – coptul pâinii fiind de fapt un ritual întreg, cu secretele sale, cu modul său de preparare...”, a spus dna Dumitraş.


Şi primarul satului Bujor, Gheorghe Coşleţ, prezent la seminar, a vorbit despre importanţa păstrării şi promovării tradiţiilor, mulţumind organizatorilor pentru desfăşurarea evenimentului anume în localitatea Bujor.  „Cândva, pâinea se cocea în fiecare casă, noi însă mai puţin păstrăm această tradiţie. Astfel, datorită Direcţiei Cultură avem parte de o practică inedită – de a coace pâine, care cândva era doar un component al economiei şi o sursă de hrană pentru fiecare casă, iar acum a devenit o adevărată artă”, a mai spus dl primar.   Work shop-ul lucrătorilor din cultură a startat cu întinsul aluatului.


Fiind împărţite pe echipe, gospodinele s-au străduit să împletească nu doar pâinea tradiţională, ci şi colaci, „crăciunei”, „pupăze” şi „hulubaşi”. Gospodinele cu mai multă experienţă la ale coptului au împărtăşit şi mici secrete referitoare la întreg procesul de pregătire a pâinii.  „Este foarte important să ne facem cruce atunci când facem aluatul, când îl împletim, dar şi când îl punem în cuptor, credinţa în Dumnezeu este succesul oricărei activităţi, dar mai ales în ceea ce priveşte hrana.


Dacă vrem să împletim colaci, spre exemplu, atunci o putem face în două „cozi” de aluat, în trei şi chiar în cinci, important e să nu punem prea multă făină ca să le putem uşor întinde. Dacă ne punem şi imaginaţia la lucru, atunci putem decora colacul cu flori din aluat, aşa ca trandafirul, crizantema sau chiar spicul de grâu”, a spus Svetlana Copăceanu, directorul casei de cultură de la Cioara.   Şi până colacii şi pâinea s-au rumenit la cuptorul încins, femeile au trecut la partea a doua a seminarului – la ţesut.


Toate pe rând au pus mâna pe natră ca să înţeleagă că nu era deloc uşor să faci un covor sau un ţol, iar lucrul mai sporeşte doar când interpretezi o cântare şi mai spui o glumă, două. Mai multe despre pasiunea pentru ţesut ne-a povestit gazda evenimentului, meşterul popular Ana Moisei.  „Casa noastră veche, în care am crescut patru generaţii a găzduit mereu mulţi oaspeţi. Azi în această căsuţă este atelierul meu de lucru, unde ţes ori de câte ori am ocazia. Ţesutul nu e doar o pasiune, e ceea ce făcea mama, bunica şi mama bunicii... Am şi urzeala, şi natra pentru că fără ele nu faci un ţol ca pe timpuri, ţol tradiţional moldovenesc. Şi brodatul face parte din tradiţie.


Aceasta este indispensabilă de coptul pâinii anume prin faptul că pâinica când o scoţi din cuptor, o pui numaidecât pe un prosop, curat, brodat, ca aceasta să se mai aburească un pic. Ş-apoi pe la nunţi şi cumătrii, pe lângă colăcelul copt, tot se pune un prosop brodat frumos. Toate tradiţiile noastre sunt strâns legate una de alta şi eu mă mândresc nespus că mă pricep la ele şi îi pot învăţa şi pe alţii”, a spus meşteriţa.   Ulterior, după ce pâinea s-a copt, dna Moisei a explicat celor prezenţi cum se scoate aceasta din cuptor, cum vedem dacă pâinea este bine coaptă şi de ce o învelim după ce o scoatem.


Tot aici, echipele şi-au organizat mici expoziţii cu produsele din aluat preparate de ele, decorându-le cu ulcioraşe de vin şi bucheţele de flori.    Mai apoi, cu câte un colăcel în mâini, lucrătorii din cultură au mers şi la Casa-muzeu a domnului Nicolae Onuţă, director al casei de cultură din Bujor, unde au analizat mai multe obiecte vechi, de mare valoare naţională.



Elena Golubnic

0 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco