• Curierul de Hâncești

Toponime-relicve moştenite de la „Crasnaia Armia”?!

Dacă analizăm toponimele noastre, atunci constatăm că avem dintre cele mai variate denumiri de localităţi, unele reflectă forma de relief, altele sugerează obârşia, ocupaţia sau chiar imaginaţia înaintaşilor noştri. Multe toponime, evident, că pe parcursul evoluţiei localităţii, îndeosebi în perioada sovietică, s-au schimbat, deşi ulterior, foarte multe au revenit la denumirile istorice de cândva, fiind mai originale şi mai pitoreşti. Aici am putea aduce drept exemplu oraşul Hânceşti, care a purtat această denumire de la prima sa atestare documentară. În anul 1940, localitatea Hâncești a fost rebotezată în Kotovsk (în cinstea lui Grigore  Kotovski, un conducător al armatei roşii în timpul războiului civil care se născuse aici) și devine centru raional. Din 1990, oraşul a revenit la vechea denumire de Hânceşti. Un alt exemplu este satul Voinescu, care a fost menționat documentar cu denumirea de Hudiceni. Pe timpurile sovietice acesta era deja „Pobeda”, dar odată cu schimbarea „puterii” a devenit Voinescu, o denumire, aş spune eu, mult mai sugestivă şi tradiţională pentru meleagurile noastre.


  Cu toate acestea, e regretabil faptul că, după 25 de ani de independenţă, unele sate mai poartă încă denumirile cu care sovieticii le-au rebotezat, pentru a şterge din memoria colectivă simboluri importante, tradiţii, dar şi trecutul istoric al localității.


   Un exemplu elocvent în acest sens este comuna Crasnoarmeiscoe,  denumirea căreia fiind străină pentru limba noastră, supără auzul prin acest rusism neactual şi neuzual deja, în primul rând, pe motiv că „Crasnaia Armia” demult şi-a luat tălpăşiţa de pe aceste locuri… Conform unor arhive, localitatea respectivă a fost menționată documentar în anul 1490 cu denumirea Tălăești. Din 1921, purta numele de Geamăna. Mai târziu, autoritățile sovietice au redenumit satul Geamăna în Crasnoarmeiscoe. În aceeaşi situaţie este şi satul Pervomaiscoe, care de fapt, a purtat pe timpuri două nume: Troian şi Principesa Elena, fiind două mici sătucuri, despărţite de un iaz. După anii 40, localitatea a fost „botezată” în Pervomaiscoe, o denumire artificială, dată de nişte străini…


  La sigur, că acest lucru ar trebui să preocupe astăzi în primul rând autoritățile locale, care ar trebui să răscolească puţin arhivele, apoi în baza unei consultaţii cu populaţia care şi-ar dori această schimbare, să vină cu un demers către consiliile locale. Nu de alta, dar acestea nu sunt adevăratele nume ale respectivelor locuri, ci doar niște relicve sovietice, şi după mine, poate cel puţin din respect pentru istorie şi tradiţie, ar trebui schimbate. Cred că acest fapt ar trebui să devină unul inacceptabil şi pentru populaţia de acolo, bunăoară cei din s. Geamăna şi Tălăeşti (care fac împreună o comunitate) să conştientizeze că acel „Crasnoarmeiscoe” nu are nimic în comun cu acea realitate simbolică ce ar trebui, de fapt, îngropată în uitare… Oare nu este mai corect şi rezonabil de a reveni la denumirea sa originală de Geamăna, mult mai frumoasă şi melodioasă, despre care o legendă veche spune că ar proveni de la cele două movile gemene existente în sat, în care, cică, turcii şi-au ascuns comorile lor cu aur. 



Tatiana Todoseiciuc

0 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco