• Curierul de Hâncești

Tudor Briceag - un potenţial exportator de vinuri alese

Toamna este anotimpul în care gospodarii își strâng roadele la care au muncit tot anul. Culesul strugurilor ocupă un loc special în viața fiecărui om de la sat.


Fiecare din aceștia își dorește să producă un vin gustos, de calitate cu care să se mândrească atunci când vin rudele și vecinii în ospeție. Se spune că „vinul în cantități normale e atât de sănătos încât ar trebui vândut și în farmacii”.


Vinul a fost întotdeauna pe placul strămoșilor noștri. Aceștia credeau că lichidul este bântuit de un spirit – „spiritus vini”, la arabi - alcool. De aici a apărut obiceiul de a numi aceste băuturi ca spirtoase sau alcoolice. Vinului i se atribuiau proprietăți magice și capacitatea de a vindeca trupul și sufletul.


Localitatea Cărpineni nu este o excepție în ceea ce privește tradiția zdrobitului de struguri din care se face vin ales. Pe Tudor Briceag din Cărpineni l-am găsit lângă butoaiele cu must proaspăt, în care verifica dacă acesta se fermentează conform normei. Obișnuit cu munca în agricultură în care a implicat și soția cu cei doi copii, azi se mândrește de viță de vie aleasă și vin de cea mai înaltă calitate.


„Facem vin din așa soiuri de poamă precum Aligote, Merlot, Cabernet etc., ne povestește vinificatorul. Avem mai multe sectoare sădite cu viță de vie și pentru că anul acesta a fost propus un preț bun pentru comercializarea strugurilor, am mai vândut o parte din ei. Ce ține de vin, strugurii trebuie culeși la maturitate deplină. Pentru prepararea vinului se aleg numai boabele sănătoase, iar cele crăpate și mucegăite se înlătură. Avem o „zdrobilcă” modernă care face tot lucrul automat. Asta nu înainte de a spăla și opări butoaiele cu apă fierbinte și frunze de nuc și gutui care scot orice miros rămas pe lemn. Apoi, boabele de struguri se zdrobesc și se pun în cadă pentru 4—5  zile, dacă e mai frig atunci pentru două săptămâni la macerat, după care se scoate mustul cu furtunul, se strecoară prin tifon și se toarnă în butoaie. În caz că strugurii nu sunt destul de dulci, se poate adăuga 100 g zahăr la 1 litru de must, care se dizolvă în must cald. Dar în cazul soiului de Merlot, vinul nu necesită un adaos. Cum glumim noi, acest vin ucide și calul, adică nu se bea cu paharul cel mare, ci se servește doar de gust” – a povestit entuziasmat dl Briceag.


Fiind ajutat și de fiul său, care este și el un muncitor înrăit al pământului, Tudor Briceag face pe an câte 2-3 tone de vin, o cantitate rămânând chiar şi pentru alt an. Dar pentru ca acesta sa fie bun de servit, atunci când în primăvară, viţa de vie dă în floare, dl Tudor face aşa-zisa pritocire. Acest proces presupune „tragerea” vinului de pe drojdie în alt butoi, procedând în felul următor: „Capătul furtunului se leagă la o nuia mai lungă, și se introduce în butoi tocmai la fund, cu grijă ca să nu se tulbure vinul, pe la capătul celălalt al furtunului se trage vinul în alt poloboc, dar fără să curgă de sus, ci aproape de fund. Vinul astfel preparat e tare gustos dacă stă câteva luni, de obicei desfundăm butoiul la Anul Nou” – a specificat gospodarul.


Pentru ca vinul să fie solicitat, eroul articolului ne spune că nu ascunde de consăteni metoda prin care obține vin de calitate, mai cu seamă că acesta este sută la sută natural. Și mai are un secret: „Pentru ca vinul să iasă bun, eu țin totul sub control - de la primii struguri culeși, până la scurgerea în butoaie. Cât de bine nu ar lucra alții, până nu pun eu mâna pe vița de vie, curățind-o de orice crenguță în plus, nu pot să mă liniștesc. Vița de vie e ca al treilea copil. Este mai mult decât un  hobby, eu sunt dedicat pasiunii de vinificație” – a mărturisit dl Briceag.


Mai are o bucurie mare, atât copiii cât și cei doi nepoți sunt alături și se bucură de compania lor zi de zi. Iar cele câteva soiuri de struguri de masă pe care le are în grădină, le îngrijește cu drag tot pentru urmașii săi, pentru cei mai mici pe umerii cărora, cu siguranță va rămâne pasiunea bunicului.


„Prezentabilă”, „Caholcă”, „Lena”, sunt doar câteva soiuri de poamă din grădina sa, cele pentru vin fiind mult mai cunoscute (Aligote, Merlot etc.), însă tot cu ajutorul feciorului își propune extinderea viței de vie. Mai mult de atât, pe unul din terenuri pe care le are, plănuiește să sădească un soi de poamă care nu se găsește la Moldova, despre care a promis că va vorbi într-un viitor apropiat. 


L-am întrebat și care i-a fost sursa de inspirație și interes pentru acest gen de activitate, dânsul fiind agricultor care lucrează peste hotare departe de specialitate (ca mulți alți gospodari ai raionului), dânsul a spus cu mândrie că părinții sunt cei care i-au cultivat dragostea pentru fabricarea „băuturii lui Dionis”. Deși adesea se confruntă cu numeroase dificultăți, așa ca bruma timpurie sau seceta, vinificatorul zice că acest an a fost unul favorabil pentru struguri.


„O înțeleg pe soția mea care alteori ar mai vrea odihnă și liniște, dar pentru ca să mâncăm trebuie toți să contribuim cu o mână de ajutor în gospodărie. Visul cel mare este să mă aprofundez în domeniul vinificației și să export vin de calitate în statele europene. Am mai fost și pe la concursuri, anul acesta dacă reușește să se fermenteze vinul într-o săptămână, poate voi merge din nou. Totuși, cel mai important este să lăsăm ceva bun în urmă, ca generațiile de nepoți și strănepoți să știe că am fost și i-am învățat ceva util” – a încheiat Tudor Briceag.



Elena Golubnic

10 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco