• Curierul de Hâncești

Verde-n Ochi



Gospodăriile ţărăneşti - în lichidare…?

În comuna Cărpineni se lichidează pe-un cap Gospodăriile Ţărăneşti, (mai puţin în alte localităţi din raion), oamenii motivând că nu văd nici un rost să le păstreze, deoarece în afară de impozit anual plătit la stat şi rapoarte financiare prezentate obligatoriu la Inspectoratul Fiscal la fiecare sfârşit de an, (chiar dacă nu activează), nu se aleg cu nimic. Odată cu implementarea reformei în agricultură, iniţiată acu câţiva ani, oamenii s-au împroprietărit cu pământ, alegând diverse forme de activitate, inclusiv Gospodăriile Ţărăneşti, mizând să se facă mari fermieri. Potrivit unor date statistice pe anul 2019, în raion sunt înregistrate circa 9 mii de Gospodării Ţărăneşti (GŢ) şi circa 20 de mii de persoane fizice care deţin cote agricole, precum şi alte forme de activitate, deşi dacă am face o evaluare a activităţii de facto şi a prelucrării tuturor terenurilor agricole din raion, atunci am constata, cu regret, că foarte puţine GŢ sunt active, fiind totodată înregistrate suprafeţe mari de pământuri neprelucrate.

Conform Articolul 2 al Legii Nr. 1353 din 03.11.2000 „Gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole.” Un avantaj al GŢ ca formă organizatorico-juridică este, că potrivit aceleiaşi legi, „numai gospodăriile ţărăneşti pot desfăşura activitate individuală de întreprinzător în agricultură în Republica Moldova”, în baza căreia ulterior GŢ poate beneficia de unele subvenţii, ajutoare din partea statului, şi respectiv poate fi implicată în anumite proiecte investiţionale în agricultură. Astfel, alegerea formei organizatorico-juridice de gospodărie țărănească (GȚ) pentru lansarea şi desfăşurarea unei afaceri este binevenită în cazul în care activitatea planificată principală urmează să fie legată de activitățile agricole, iar veniturile aşteptate sunt relativ reduse, la fel fiind şi gradul de risc. De asemenea, un factor major în favoarea alegerii acestei forme organizatorico-juridice este modalitatea mai simplă de ținere a evidenței contabile, raportării fiscale și financiare, precum și cota redusă a impozitului pe venit.

Oamenii s-au avântat să-şi iniţieze gospodării ţărăneşti, deoarece doar prin intermediul lor, la început, puteau să-şi comercializeze producţia agricolă, dar mizând, totodată, şi pe un suport din partea statului, care ar trebui să fie, deoarece aşa spune legea. Dar de facto, oamenii nu prea au susţinere de la stat, nemaivorbind de compensarea unor pagube materiale generate de pe urma unor calamităţi naturale, pentru care prejudiciul rămâne înregistrat doar pe hârtie... Din păcate, producătorii agricoli din ţara noastră sunt lăsaţi singuri faţă-n faţă cu intemperiile naturii. Poate anume din aceste considerente, oamenii îşi lichidează gospodăriile ţărăneşti…, deşi nu se grăbesc să-şi vândă pământul, unii îl prelucrează singuri cu puterile proprii, alţii îl dau în arendă şi cei din urmă - îl lasă pur şi simplu pârloagă, pentru a-l vinde cândva, peste ani, când preţul acestuia va fi apreciat la justa lui valoare…


Tatiana TODOSEICIUC

17 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco