• Curierul de Hâncești

VISĂTOR DE VÂRSTĂ MEDIE

Caracterul l-a moştenit de la tatăl său, plecat devreme, iar vâna de comerciant o are înnăscută. Deja în clasa a 6-a, la insistenţa tatălui său, care era inginer constructor, a învăţat să instaleze ferestre şiuşi, să clădească cărămidă şifaianţă, într-un cuvânt să câştige bani pentru necesităţile personale. Nu neapărat din lipsă de bani, familia cu patru copii era înstărită. "Un bărbat trebuie să fie îndemânatic, iar capacitatea de a face ceva cu mâinile proprii vă va ajuta în vremuri grele", zicea, deseori, tatăl său. Adolescentul înclina, însă, mai mult spre tehnică. "Jiguli"-ul tatălui său a fost dezasamblat şi strâns înapoi până la ultima piuliţă, iar Saşa îl spăla atât de des, încât tata în glumă îi spunea că se va desprinde vopseaua. Prima lui afacere a fost procurarea bicicletelor la mâna a doua sau defecte. El le repara, dacă era necesar, sau pur şi simplu le aducea într-o stare mai bună, le instala anumite chestii, pe atunci, la modă şi le vindea la un preţ mai mare. Afacerea se dezvolta cu succes, pentru că în magazine nu se prea găseau biciclete.

De vină este tata

Nu este de mirare că la 20 de ani, când a decis să se căsătorească, băiatul avea deja o casă veche, procurată din banii proprii, şi un automobil nou. Nu e de mirare nici faptul că, după absolvirea Colegiului de Construcţii, Alexandru a început să lucreze... pregătitor în sistemul sovietic de comerţ cooperativ (studiile superioare în drept şi Academia administraţiei publice vor veni mai târziu). La fel, nu surprinde nici faptul că în 1995 Alexandru şi-a deschis o întreprindere individuală. A cumpărat un teren şi a construit o staţie PECO, iar în paralel a început să se ocupe cu importul produselor petroliere. În scurt timp, întreprinderea individuală s-a transformat în SRL "Petrocub& CO", iar Alexandru, pe lângă dezvoltarea unei reţele de staţii PECO şi importul produselor petroliere, a pornit o afacere în construcţii, împreună cu doi prieteni – parteneri de afaceri, Mihai Crăciun şi Mihai Usatîi. Datorită lor, în Hânceşti au apărut edificiile a două bănci, clădirea filialei Moldtelecom etc..

S-ar părea că Alexandru ar trebui să se bucure de viaţă. Dar din inima nu-i ieşeau cuvintele spuse de tatăl său pe patul de moarte: "Fiule, în viaţă multe poţi avea, dar nu vei lua nimic cu tine. În amintirea oamenilor vor rămâne doar lucrurile bune sau rele pe care le-ai făcut pentru ei". "De adevărul acestor cuvinte m-am convins recent, când urma să denumim o nouă stradă din Hânceşti, iar consilierii locali au decis unanim să-i dea numele tatălui meu, Chiril Botnari. Eu şi anterior mă străduiam din răsputeri să fac cât mai multe pentru oraşul meu natal, dar acum responsabilitatea va fi şi mai mare", a mărturisit Alexandru Botnari, primarul oraşuluiHânceşti. "În 1999 (doamne, în secolul trecut!..), am decis în glumă să candidez pentru funcţia de primar al oraşuluişi fără nicio campanie electorală din 12 candidaţi am ieşit pe locul trei, după numărul de voturi.



Atunci am realizat că oraşul nostru este mic, fiecare locuitor este la vedere, iar eu mă bucur de respectul enorm din partea locuitorilor oraşului. Prin urmare, m-am pregătit serios pentru următoarele alegeri, le-am câştigatşi… am regretat amarnic", a recunoscut interlocutorul.

A spus sincer că în primele 6 luni de aflare în funcţia de primar a fost într-o depresie absolută. Una e să promiţi, dar să îndeplineşti promisiunile este foarte complicat. Străzile din oraş erau într-o stare deplorabilă, acoperişurilegrădiniţelor, şcolilor, liceelor curgeau, pereţiifisuraţi nu permiteau termoficarea încăperilor. Cazangeriile şi echipamentul lor erau mai în vârstă decât primarul. Gazificarea oraşului – zero, apă şireţele de canalizare – la fel. Mai pe scurt: unde nu te uiţi, peste tot probleme.

"Atunci mama m-a ajutat cu un sfat: fie recunoşti că eşti neputincios, îţi ceri scuze faţă de oameni şi pleci, fie ceri ajutorul lui Dumnezeu. Şi m-am rugat... Apropo, familia noastră este profund credincioasă, suntem adventişti. Şi Dumnezeu mi-a auzit rugăciunile. Dar nici noi, împreună cu echipa, nu am stat locului, aşteptând mană cerească. Urmăream toate propunerile şi proiectele Băncii Europene, diverselor structuri internaţionaleşi europene, pregăteam corect documentele şi cererile de participare pentru acestea. Ne-am stabilit priorităţileşi am început să lucrăm ca Putin pe galeră (râde). Pe primul loc erau asigurarea oraşului cu gaz natural, asfaltarea străzilor centrale, amenajarea unui nou cimitir. Apoi au urmat salubrizarea poligonului pentru deşeuri, construcţia apeductului de la Fârlădeni până la Hânceşti, cu suportul financiar al BE printr-un proiect regional "Hânceşti plus 5 sate", dintre care doar 30% din fonduri au fost împrumuturi, restul – granturi. Reţelele de canalizare au fost instalate în 5 regiuni ale oraşului, au fost reparate staţiile de epurare a apelor reziduale, echipamentul vechi de la staţiile de pompare a fost înlocuit cu unul modern de economisire a energiei.

Interesant este faptul că banii cheltuiţi pe acest echipament au fost returnaţi peste 4 ani tocmai din contul economiilor de energie. Şcolileşi liceul "M. Eminescu" au fost reparate. Au fost restaurate 4 grădiniţe, încă 2 urmează a fi renovate. Continuă amenajarea parcului din oraş, acolo au fost deja amplasate terenuri de joacă pentru copii. Putem fi mândri deja de stadionul municipal, unde, recent, cu sprijinul federaţiilor de fotbal şi judo, precum şi a clubului "Petrocub& CO", am instalat un teren cu gazon sintetic. Aceasta este doar o mică parte din ceea ce echipa noastră a făcut timp de 15 ani, de când sunt la cârma Primăriei, iar volumul investiţiilor a depăşit 500 de milioane de lei ", a spus Botnari cu mândrie.

Succesele mici multiplică visele mari

Însuşi Alexandru Botnarirecunoaşte că este un mare romantic şi visător. "Visez să terminăm amenajarea parcului orăşenesc, pentru aceasta trebuie să găsim 10 milioane de lei; să restabilim, cel puţin în variantă albă, 30 străzi orăşeneştişi cel puţin 10 – să le asfaltăm, iar costurile se ridică la 5 milioane de euro. Visez să finalizez construcţia infrastructurii parcului industrial, unde este deja construită o fabrică farmacologică şi urmează alte 2 unităţi, dintre care una este Continental care va produce piese de cauciuc pentru automobile. Salariul va fi de cel puţin 500 de euro pentru muncitorii simpli şi până la 1000 de euro, pentru specialişti. Proiectul parcului industrial va oferi între 4 şi 5 mii de noi locuri de muncă. Şi aici ne confruntăm cu lipsa specialiştilor. Sperăm că salariul motivant ne va ajuta să întoarcem oamenii acasă, lângă rude şiapropiaţi", – a continuat Botnari. Alexandru nu are dubii că le va reuşi pe toate: se vor găsi bani, iar entuziaştii nu vor lăsa visele să moară. "Cu foştii mei parteneri din Petrocub& CO (foşti pentru că, atunci când am plecat la Primărie, deţineam 56% din acţiuni, cu timpul întreprinderea s-a dezvoltat, prietenii au investit bani şi, prin urmare, am rămas cu 8%, pe care le-am dăruit feciorului – nota lui Botnari) avem relaţii bune şi le reuşim pe toate. Poate şi pentru că avem pasiuni diferite. Eu sunt pasionat de motocross. Timp de 12 ani, pe traseul nostru, cel mai bun din fosta Uniune Sovietică şi acreditat de Federaţia Europeană de Motocross, are loc Campionatul Internaţional la acest tip de sport. Mihai Crăciun este maestru în sport al URSS la judo şi sprijină din răsputeri dezvoltarea acestui tip de luptă în oraş. Avem deja mai multe campionate europene la judo. Usatîi este pasionat de fotbal, iar FC "Petrocub" este al treilea în Divizia Naţionalăşi mizăm pe jucătorii locali. Aşa că intenţionăm să construim mai multe terenuri sportive în oraş", se laudă Alexandru.

Echipa lui Botnari se pregăteşte intens pentru Forumul Economic Internaţional. El speră să atragă nu atât investiţii străine în oraşşi în regiune, cât antreprenorii locali cu potenţial imens, dar cu experienţa amară acumulată pe parcursul noii istorii a Moldovei independente, care îi împiedică să investească în economie. Le este greu să creadă că mâine nu se va schimba puterea şi nu le vor fi preluate afacerile şiinvestiţiile, că peste 5 sau 10 ani nu vor fi alte reguli. "Vrem să-i convingem să aibă încredere în echipa Partidului Democrat, susţinută de guvernul lui Pavel Filip. Aşa cum deja ne-au crezut investitorii străini, care dezvoltă în Moldova proiecte de afaceri pe termen lung", spunea primarul. La un moment dat, a făcut o pauză şi a continuat pe un alt ton. "Construirea unui monument pentru mame va fi apogeul activităţii mele în această funcţie. La urma urmei, indiferent cine suntem, încotro ne va arunca soarta, toate le datorăm mamei care ne-a dat viaţă ", a zis Botnari, vădit emoţionat. La întrebarea mea directă dacă ar cere ceva pentru sine de la Dumnezeu, Alexandru s-a gândit mult timp, iar apoi a mărturisit: nimic. "Am trecut recent prin teste serioase: un accident auto grav, soldat cu o intervenţie chirurgicală pe cord şi leziunea coloanei vertebrale. Am supravieţuit. Deci, fac totul corect, înseamnă că oamenii au nevoie de mine. EL a decis astfel. Dar dacă să vorbesc şi mai personal, atunci visez să construiesc o casă nouă în care fiul meu de 28 de ani, Alexandru, îmi va aduce o întreagă echipă de fotbal de nepoţi. Crede-mă, în inima mea există loc pentru toţişi voi fi pentru ei cel mai bun bunic din lume", – a conchis Alexandru.

Victor Voscoboinic

396 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco