• Curierul de Hâncești

Vocea unicat a unei tinere din Hânceşti a cucerit publicul naţional

Irina Mămăligă are 17 ani şi este elevă la Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”. Este originară din oraşul Hânceşti, locuitorii acestuia, dar şi publicul naţional, fiind cuceriţi de vocea ei unică, clasificată în rândul celor mai tinere şi talentate vocaliste ale ţării. Chiar dacă nu a moştenit talentul de a cânta direct prin genetică, sufletul ei pulsează în permanenţă la auzul unui cântec drag pe care îl îngână chiar şi atunci când este acasă sau pe stradă.


„Dragostea pentru muzică vine de undeva din adâncul sufletului  meu,  sau poate în altă viaţă eram un om al artei  şi de acolo mi se trage talentul de a alina auzul publicului, ne spune Irina. Pasiunea pentru muzică este în mine toată viaţa mea conştientă. Fără muzică nu e nici sărbătoare, nici doliu, nici bucurie, nici tristeţe, etc. Cânt de la 12 anişori, atunci prima dată am păşit pragul Şcolii de Arte “Timotei Bătrânu” şi am fost condusă în clasa de canto unde m-a întâmpinat cea care m-a instruit în domeniu şi cea care mi-a fost alături din acea zi până în prezent, doamna  Tamara Abolimova. Prima piesă pe care am pus-o în audienţă era “Believe me” interpretată de cântăreţul rus Dima Bilan,  după care doamna profesoară a privit în direcţia mamei mele şi a spus: “O i-au cu siguranţă”, ne-a împărtăşit tânăra.


Deşi recent a absolvit Şcoala de Arte, la specialitatea vocalistă, are în arsenalul său cultural şi 3 ani de studii a instrumentului muzical – chitara. De asemenea, a studiat şi pictura, învăţând faimoasa înţelepciune: „nu pot - nu există, există „nu vreau”. 


„Am avut parte şi de momente foarte dificile, ajungeam seara târziu acasă, cu lacrimi în ochi şi le spuneam părinţilor hotărâtor că nu mai vreau nimic, la care ei îmi spuneau: „Dacă ai început ceva - mergi până la capăt”. Acum, când tot mai des sunt pe scenă, realizez că toate „jertfele” s-au meritat.”


Irina susţine că elementele muzicale nu sunt complicate, complicată este însăşi muzica. Acest paradox îl descifrează drept idee simplă şi anume: muzica nu trebuie studiată  ca orice altă materie ( matematică, fizică, chimie etc.) - ea trebuie simţită, înţeleasă şi transmisă. 


„În  toamna anului 2015, am luat locul II în cadrul concursului raional de estradă, am obţinut locul I la concursul raional de limbă franceză (luând în consideraţie că studiez limba franceză de doar 2 ani), am concurat cu francofoni înrăiţi şi când au fost anunţate rezultatele concursului - nu îmi venea să cred că am câştigat premiul mare. Anume de atunci, consider că Nichita Stănescu avea dreptate spunând: „Nu există înălţimi de neatins, ci aripi prea scurte”. Am mare noroc de părinţi care niciodată nu mi-au impus restricţii, nici la ceea ce vreau să devin, nici la ceea cu ce mă ocup, fapt pentru care le sunt recunoscătoare.  La orice sărbătoare de familie, invitaţi speciali suntem eu şi chitara mea. Pe scurt - muzica e ceea ce fac si ceea ce respir, ea mă face să trec peste toate, bune sau rele.



  De multe ori se întâmplă ca şi cel mai bogat în experienţă interpret să uite cuvintele piesei, iar în asemenea situaţii Irina încearcă să nu panicheze, compune noi cuvinte, repetă strofa dar, în nici un caz nu se opreşte şi spune că asemenea necaz se poate întâmpla cu oricine, mai ales că şi interpreţii sunt muritori de rând, iar a greşi este omeneşte.


„Cel mai des nu am emoţii aproape deloc până în momentul în care trebuie să ies pe scenă, însă cu cinci minute înainte de evoluare încep să uit cuvintele, îmi tremură mâinile, cu toate acestea când ies pe scenă armonia revine în inimă şi în cuget şi dau tot ce-i mai bun din voce. Mereu cânt, acasă, la şcoală, pe stradă... Aici e valabilă expresia: „Cu cât mai mult - cu atât mai bine”. Totuşi, visul meu este să cânt pe unele scene din străinătate, precum: Spania, Italia, Germania etc. , dar interpretă vreau să fiu acasă, în Moldova mea. Chiar dacă visez la scene mari şi internaţionale, cel mai mult îmi doresc să îmi păstrez capacitatea de a transmite publicului emoţii, consider că acesta ar  trebui sa fie visul oricărui om de arta, căci asta ne este menirea chiar de la începutul omenirii”- a încheiat emoţionată Irina.


Elena Golubnic

1 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco