• Curierul de Hâncești

Zaharia Cimpoieşu din com. Bobeica-A lucrat 7 ani pentru a înfiinţa o frumoasă plantaţie de piersici


Zilele trecute, colaboratorii redacţiei împreună cu specialistul superior al Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie Hânceşti Anatolie Popuşoi au vizitat plantaţia de piersici a unui gospodar din c. Bobeica, Zaharia Cimpoieşu. La momentul sosirii noastre, agricultorul începuse campania de recoltare a fructelor, care răspândeau un miros îmbătător prin toată livada.


Pe cele 5 hectare de livadă, gospodarul din Bobeica a plantat acum 5 ani piersici de soiurile Collins, care se pârguiesc primele, şi Redhaven, care se coc mai târziu. Bine îngrijită şi curată, amplasată pe o coastă de deal, livada de piersici, cu ramurile grele de roadă, îşi aştepta stăpânul să-i culeagă roada.

Zaharia Cimpoieşu ne-a spus că a plantat livada în 2013, beneficiind de subvenţii din partea statului pentru procurarea puieţilor, după care, în toţi aceşti ani, s-a descurcat cum a putut, fără nici un ajutor din partea autorităţile, care, consideră dânsul, ar trebui să se întoarcă cu faţa spre agricultura ţării.

„Am lucrat 7 ani în Italia la lucrări agricole în livezile de piersici şi banii agonisiţi i-am investit în plantarea acestei livezi – ne povesteşte gospodarul, adăugând că, deşi nu este agronom de profesie, a învăţat toate secretele acestei culturi. Roada o comercializăm în stare proaspătă pe piaţa internă, intermediarilor, şi întrucât e suprasaturată de producţie la sezon, preţurile sunt cele dictate de cumpărător, astfel încât cheltuielile noastre nu prea se recuperează. Intermediarii ne cumpără producţia la un preţ, iar de vândut o vând cu trei preţuri deasupra” menţionează dezamăgit proprietarul livezii.


„Problema noastră cea mai mare este că statul nu se preocupă de strategiile de prelucrare şi export a producţiei autohtone, alegând să importe marfă care la noi este din abundenţă. Dacă am avea linii de ambalare a piersicilor, care, de altfel, în Moldova nu există, ar fi altă situaţie. Astfel, în lipsa frigiderelor şi a liniilor de ambalare, investiţiile făcute de agricultorii care deţin livezi de piersic nu se merită...”

Dl Zaharia ne-a argumentat cele spuse invocând multiplele lucrări care se fac la sezon în livadă, până la recoltarea roadei, cum ar fi: stropitul, curăţatul, tăierea puieţilor, afânarea solului, prăşitul, multe dintre care le realizează el însuşi manual.

„Investiţiile în lucrările agricole la sezon se ridică la 5 mii de lei/ha, iar venitul abia de acoperă cheltuielile”spune agricultorul, bucuros totuşi că grindina de săptămâna trecută nu a afectat deloc roada, pe care, în caz contrar, ar fi vândut-o pe bănuţi.

Noi l-am surprins pe dl Zaharia Cimpoieşu la culesul soiului mai timpuriu Collins, cunoscut drept un soi rezistent la îngheţ, boli şi dăunători, cu fructele dulci, aromate şi armonios acidulate, care, deşi rezistă bine la transport, nu se pot păstra la frigider şi deci trebuie vândute repede.

Alături, se întind câteva hectare cu soi Redhaven, a căror coacere este mai târzie, considerat de specialişti cel mai bun soi de masă, foarte productiv, cu pulpă suculentă, dulce şi fin aromată.

„În r. Hânceşti, suprafaţa totală de plantaţie de piersic este de 227 ha, dintre care pe rod sunt 190 ha – specifică specialistul Direcţiei Agricultură Anatolie Popuşoi. Cele mai mari suprafeţe sunt la Bobeica – 30 ha, Mingir – 24 ha, Logăneşti – 23 ha. Producătorii de piersici întâmpină probleme în activitate la fel ca ceilalţi producători agricoli din ţară. Cea mai complicată este comercializarea producţiei agricole. Statul ar trebui să se implice mai activ în rezolvarea acestei probleme, chiar dacă relaţiile de piaţă sunt libere. Cel mai mare venit, cât n-ar fi de straniu, îl au intermediarii, nu producătorii care fac investiţii enorme. Fabrici de prelucrare nu există, puncte de colectare a producţiei - la fel.

La acest aspect trebuie de acţionat şi de schimbat lucrurile. Din păcate, nu există un plan strategic naţional de lungă durată care să prevadă acest lucru. La sate, subvenţiile ajung cu greu, iar proiectele de finanţare nerambursabile - numai la demnitari. La fel stau lucrurile şi cu creditele performante. Nu mai vorbim despre drumurile de acces spre plantaţii... Altă problemă importantă este lipsa irigării, care joacă un rol primordial în cultivarea unei producţii bogate şi de calitate. Şi aceasta este problema statului. Nu dispunem nici de centre de sortare şi ambalare, nici de frigidere, astfel încât producătorii de piersici sunt nevoiţi an de an să facă faţă singuri problemelor şi concurenţei pieţii” a specificat dl Popuşoi în încheiere.

Atâta timp cât mai avem printre noi agricultori care muncesc la pământ mai mult din entuziasm decât pentru un venit gras, dorim să-i cunoaşteţi şi Dvs., cititorii noştri. Ei se străduie să facă agricultură performantă în condiţiile existente, fiind expuşi diferitor riscuri (calamităţi naturale, lipsa finanţelor pentru dezvoltarea afacerii, lipsa pieţii de desfacere etc.), muncind la ei acasă. Întrucât trăim într-o ţară preponderent agrară, să sperăm că situaţia nu este una fără speranţă şi ei vor fi încurajaţi în mod practic de autorităţi să iniţieze şi să dezvolte afaceri în localităţile de baştină. Până nu va fi prea târziu...


Elena ZAIŢEV


0 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco