• Curierul de Hâncești

Ziua de 22 iunie – un motiv de tristeţe şi amintiri dureroase

Ecoul războiului, care a izbucnit acum 74 ani, adică la 22 iunie 1941, a rămas viu pentru participanţii lui până acum, și fiecare mișcare sau schimb de anotimp îi face să mai treacă prin acele vremuri, din fericire necunoscute de noi. Doi dintre cei care au luptat pentru pace sunt din satul Logănești - Ion Movileanu și Nicolae Cioară, ambii în pragul vârstei de 90 de ani.

Ion Movileanu: ”...mi-au rămas genunchii pe gheață..”


   Ion Movileanu născut în 1926, povestește că a fost luat la armată la vârsta de 18 ani, fiind bucuros că urma să fie un apărător al patriei. La început, i-au dus în Jîtomir, unde s-au aflat timp de 2 luni, după care… direct pe front. La puțin timp, a fost rănit și două săptămâni și le-a petrecut în spital printre alţi camarazi care sufereau de durere. Mulți dintre tovarășii săi, străpunși de arma dușmanului, au cedat cu gândul la pace. „I-am adunat pe toți cei morți, acolo pe gheață, și mi-au rămas genunchii pantalonilor lipiți de aceasta.” Și cum necazurile vin toate odată, dl Ion a fost rănit a doua oară, în coasta stângă (rană de care suferă și astăzi, fiecare mișcare făcută e cu prezența ei). Războiul era pe sfârșite, de aceea a rămas până la tratarea definitivă în spital, după care în anii  ’50 a pășit pe pământul natal, unde și-a întemeiat o familie și s-a angajat la lucru.


Nicolae Cioară: ”Beam apă ....cu sânge”


  Un alt brav bărbat care a rezistat tuturor provocărilor războiului a fost Nicolae Cioară, născut în 1925. Frământat de diverse emoții citite pe chip, ne povestește cum în anii ’44 a fost luat, împreună cu alții, pe front. Au fost duși într-o localitate unde temperaturile erau în jur de -60°C, nici unul nu cunoștea limba rusă, nu înțelegeau ce li se cerea și nu știau cum să ceară măcar de mâncare. Norocul lor a fost că câțiva bărbați de aproape 60 de ani, care erau tot din s. Logănești, i-au învățat cuvintele cele mai necesare. Pe front a fost împreună cu fratele său, fugeau unul la altul pentru a fi aproape la bine și la rău. Mersul, fuga și ochii în patru – acestea erau active 24 din 24. „Beam apă, pe unde cu sânge, pe unde de prin băltoace sau chiar deloc, mâncarea noastră fiind câte un posmag, care-l rodeai timp de câteva zile, pentru că nu puteai altfel…”

   Într-un moment de emoție profundă (cu lacrimi în ochi) dl Nicolae ne-a mărturisit: „Într-o zi, se vedeau venind o mulțime de avioane, ca un cârd de ciori, fiecare fugea să se ascundă. Fratele meu era lângă un monument și după câteva secunde l-am văzut cum a căzut, nu puteam să merg la el, pentru că puneam în pericol viața celor care au rămas.” În timpul unui atac asupra echipei lui a fost rănit la un picior, rana nu sângera tare și singur și-a bandajat rana înaintând cot la cot cu ceilalți. Cu sufletul strâns de durere ne-a povestit cum aproape toți camarazii săi au fost puși la pământ, dar trebuia să aibă curaj să reziste pentru că acasă îl aștepta fata ce o iubea și care avea mai apoi să-i fie soție și mamă copiilor lui. Atunci și-a luat o armă care era încărcată și… înainte.


  Fiecare eveniment îl expune detaliu cu detaliu, parcă ar derula un film, cunoscând numele tuturor camarazilor săi, pe fiecare descriindu-l sau spunând despre rudele acestuia. Un om cu emoții puternice, dar stăpânite, dornic de a povesti.


  Pentru tot eroismul ce a dat dovadă atunci cu arma în mână în apărarea patriei, astăzi dl Nicolae este remunerat din partea statului cu doar 450 lei, medalii și compensații lunare, iar în zilele de 9 mai - mulțumiri, flori și cadouri.


  Bărbăția, omenia, curajul și multe alte calități s-au făcut observate la acești oameni, gândurile și sufletele lor rămân însă acoperite cu pânza trecutului, într-o culoare mai caldă.


   Ziua de 22 iunie a fost instituită prin decretul prezidențial în anul 2002 ca Ziua Comemorării Victimelor Fascismului. Potrivit Ministerului Apărării, 450 de mii de moldoveni au participat în cel de-al doilea Război Mondial. Numărul celor morți ajunge la 70 de milioane.


În Republica Moldova aproape 2000 de veterani au rămas în viață Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, în RM trăiesc 1097 de participanţi la război, 285 de invalizi de pe urma războiului, 375 de persoane care au activat în spatele frontului, 184 de foşti deţinuţi în ghetouri şi lagăre de concentrare şi 37 de persoane care au supravieţuit blocadei.



Viorica Cioară

Stagiară

0 afișare

Tel. de contact redacție: (0269) 2-32-33

Tel. de contact manager/fax: (0269) 2-44-23

E-mail: cdh1@mail.ru / publicitate.curier@gmail.com

                                                                                                                             

Adresa redacției: str. Mihalcea Hâncu, nr. 132,

biroul 300, mun. Hâncești

© 2018 by Alina Cravcenco